Ce se ascunde în spatele expulzării unui diplomat? Cristian Diaconescu: „E o decizie care nu se motivează, se transmite pur și simplu”
România a declarat persona non grata un diplomat rus care voia să spioneze pentru Moscova și să adune informaţii politice și militare. Informația vine din surse guvernamentale, care spun că adjunctul atașatului militar al ambasadei Moscovei la București, Alexey Grishaev, care era agent GRU, a vrut să recruteze cetăţeni români care să îl ajute să adune informațiile respective. Aceste informații urmau să fie obținute din interiorul Guvernului și se refereau la politica externă a României, la armată şi sistemul de securitate energetică. În ultimele săptămâni, însă, la nivel european a existat un val de expulzări de diplomați ruși acuzați de spionaj.
Cristian Diaconescu, fost ministru de externe, spune că nu este o situație foarte des întâlnită în practica diplomatică, dar se întâmplă. Convenția de la Viena din 1961 în materie de drept diplomatic și consular prevede că diplomații beneficiază de imunități și privilegii în posturile diplomatice pe care le ocupă în țările în care sunt acreditați, iar dacă depășesc niște limite, dacă activitatea lor se înscrie uneori chiar într-o zonă infracțională, statul în care sunt acreditați nu poate reacționa cu sistemul judiciar și atunci, singura măsură care se poate lua este declararea diplomatului ca persona non grata.
„O astfel de decizie luată de statul în care își desfășoară activitatea acești diplomați nu se motivează, se transmite pur și simplu, se comunică printr-o notă verbală, iar statul trimițător este obligat să-și retragă diplomatul de la post”, a explicat Cristian Diaconescu, luni seara, la Digi24.
Expulzarea diplomatului rus din România nu are legătură cu scandalul dintre Cehia și Rusia
Fostul șef al diplomației spune că e puțin probabil ca expulzarea diplomatului rus de către România să fie un răspuns la solicitarea Cehiei, care ceruse partenerilor din UE și aliaților din NATO să răspundă cu aceeași monedă, după ce Praga a expulzat 18 diplomați ruși, iar Moscova a reacționat expulzând 20 de diplomați cehi.
„Din câte am înțeles din sublinierile publice ale Ministerului Afacerilor Externe, la baza deciziei României a stat Convenția de la Viena din 1961, deci este vorba de acte sau fapte în afara mandatului diplomatic, în relația cu România, în ceea ce privește exercițiul mandatului diplomatic. Din această perspectivă, nu există în practica internațională măsuri care se iau în plan național ca argument politic. Nu pe baza unui consens politic se iau aceste măsuri. Este vorba despre acte și fapte punctuale, care în mod normal ar trebui să fie sancționate de justiție, dar datorită privilegiilor de care se bucură orice diplomat, oriunde în lume, aceasta este măsura de retorsiune, măsura care se aplică în astfel de situații”, a arătat Cristian Diaconescu.
De regulă, diplomatul vizat de expulzare trebuie să plece în 48 de ore și este o regulă care se respectă. „Nu știu să vă dau exemple când nu s-a întâmplat acest lucru”, a spus Cristian Diaconescu.
La ce reacție să ne așteptăm din partea Rusiei?
„Având în vedere practica anterioară, este posibil să nu existe niciun fel de reacție din partea Moscovei. Aici ține strict de analiza, de evaluarea suverană a statului rus. Sau este posibilă o măsură în oglindă, o măsură de retaliere: să expluzeze un diplomat român”, a arătat fostul ministru de externe, întrebat la ce reacție ne putem aștepta din partea Rusiei.
Ambasadorul rus la București, Valeri Kuzmin, a catalogat măsura expulzării oficialului de la Ambasada pe care o conduce drept un gest „neprietenos” al României, precizând că Moscova poate lua măsuri similare.
„În spatele unui astfel de decizii există date foarte clare, nu este vorba de un schimb prietenesc sau neprietenesc. Dl. ambasador probabil a vrut să dea un fel de explicații publice și, mă rog, într-un fel sau altul să se delimiteze de gestul autorităților de la București. Niciodată o astfel de măsură - încă o dată o spun, excepțională - nu se ia ca un gest, ci având la bază elemente foarte serioase, extrem de semnificative, în legătură cu activitatea diplomatului respectiv și care, deși nu există obligația de a fi comunicate, uneori pot fi date elemente din acest pachet. Dar se discută pe lucruri foarte concrete și, de cele mai multe ori, extrem de grave”, a comentat fostul ministru de externe.
Întrebat dacă și o eventuală măsură de răspuns în oglindă a ceilalte părți are la bază astfel de justificări, Cristian Diaconescu a explicat că fiind „exercițiul suveran al autorității în legătură cu activitatea unor diplomați acreditați”, nu este nevoie să fie nici justificată și nici să se comunice date similare. „Pot să vă spun că diplomații români își fac datoria conform tuturor regulilor internaționale oriunde s-ar afla în lume”, a punctat fostul ministru de externe.
„Trăim într-o lume complicată. Ce pot să vă spun că în Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană, între statele membre nu există astfel de subiecte în activitatea diplomatică a noastră și a partenerilor noștri. În afara NATO și a UE, sunt alte principii, alte valori și evident, alte garanții. Pot să mai apară - repet, foarte rar - astfel de situații, dar se întâmplă”, a menționat Cristian Diaconescu.
Ucraina, unul dintre cele mai periculoase 3 puncte de pe glob
Contextul mobilizării rusești de la granița cu Ucraina este foarte complicat pentru România. În acest moment, România se află într-o regiune considerată de foarte mulți drept una dintre cele trei cele mai periculoase de pe glob. „Din acest punct de vedere, în acest moment, Federația Rusă, prin desfășurările militare la 150 de mile de frontiera ucraineană, a ieșit practic din zona negării plauzibile, cum s-a întâmplat după 2014, spunând foarte clar că desfășoară niște exerciții militare care au ca tematică o acțiune ofensivă. Sigur, au existat niște repoziționări, inclusiv din zona Mării Negre. Pericolul este oarecum ponderat în acest moment”, a estimat fostul ministru de externe.
„Pe coridoarele diplomatice și politice, dialogul se defășoară 7 cu 24. În mod evident, însă, temerea cea mai mare în astfel de situații este că apropierea foarte complicată a unor forțe militare în poziție de luptă poate genera la un moment dat un accident, accident care intră, cum se spune, pe o spirală ireversibilă și de aceea, separarea forțelor militare este o precondiție pentru orice fel de dialog, fie el politic sau diplomatic. Sigur, sunt niște elemente de informare reciprocă, dincolo de tot ce se vede public, între zona Alianței Nord-Atlantice, americanii, pe de o parte, și zona Federației Ruse, deci un incident nu este chiar atât de iminent, dar evident că în această situație, poziționarea militară condiționează dialogul la masa negocierilor”, a explicat diplomatul român.
Editor : Luana Pavaluca
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
