Duminică a început cel de-al 20-lea Congres al Partidului Comunist din China (PCC). Evenimentul este programat să dureze o săptămână, iar la finalul acesteia președintele chinez Xi Jinping este așteptat să obțină un al treilea mandat consecutiv la conducerea Chinei, ceea ce îl va face cel mai puternic conducător al țării de după liderul fondator Mao Zedong, scrie CNN. În discursul său care a durat mai puţin de două ore, mult mai scurt decât cel de aproape trei ore şi jumătate de la congresul din 2017, Xi a descris cei cinci ani de la ultima reuniune a partidului ca fiind „extrem de neobişnuiţi şi anormali”.
„Ne aşteaptă vremuri dificile”, a spus Xi Jinping, avertizând asupra unor „potenţiale pericole”, motiv pentru care trebuie să fim „pregătiţi pentru cele mai grave scenarii”. „Adaptaţi-vă şi fiţi pregătiţi să rezistaţi la vânturi puternice, ape agitate şi chiar furtuni periculoase”, a spus Xi în faţa a 2.300 de delegaţi ai partidului veniţi la Beijing din toate provinciile Chinei, transmite BBC News.
Hong Kong și Taiwan
Președintele chinez a pus politica externă expansionistă a Chinei în centrul planurilor sale. Una dintre cele mai agresive secțiuni ale discursului lui Xi a acoperit Hong Kong și Taiwan. Liderul chinez a lăudat intervenția PCC în Hong Kong, o represiune lansată cu sprijinul elitelor locale pro-Beijing, care vizează susținătorii pro-democrație și disidența politică.
Xi a spus că s-a realizat „o tranziție majoră de la haos la guvernare”. „Datorită acestor mișcări, ordinea a fost restabilită în Hong Kong, marcând o schimbare în bine în regiune”, a adăugat acesta.
„Vom lucra cu cea mai mare sinceritate şi efort pentru reunificarea paşnică (a Taiwanului), dar nu vom renunţa niciodată la folosirea forţei şi ne rezervăm dreptul de a lua toate măsurile necesare. Rezolvarea problemei Taiwanului este treaba poporului chinez şi trebuie să fie rezolvată doar de poporul chinez. Reunificarea ţării trebuie să fie şi va fi realizată”, a declarat preşedintele Chinei, condamnând în același timp orice „separatism şi interferenţă străină” în această chestiune.
Conform The Guardian, Xi nu a făcut nicio schimbare semnificativă față de poziția pe termen lung a Beijingului, potrivit căreia China urmărește „reunificarea pașnică” cu Taiwan, dar va folosi forța dacă este necesar. Dar a folosit un limbaj dus pentru a realiza un atac voalat asupra „interferenței” SUA atunci când a spus că „rezolvarea problemei Taiwanului este o chestiune care trebuie rezolvată de chinezi”.
Raportul de lucru al celui de-al 20-lea Congresul al PCC precizează că „reunificarea” a rămas o cerință pentru visul lui Xi de „mare întinerire” a națiunii chineze, pe care liderul chinez își propune să îl finalizeze până în 2049.
„Securitate”, cuvântul-cheie din mesajul lui Xi Jinping
În raportul de lucru din care a fost extras discursul său, Xi a folosit termenii „securitate" sau „siguranță" de 89 de ori, în creștere de la 55 de ori în 2017, potrivit unei numărători Reuters, în timp ce utilizarea cuvântului „reformă" a scăzut la 48 de la 68 de mențiuni în urmă cu cinci ani.
„În trecut, liderii chinezi își bazau legitimitatea pe capacitatea lor de a asigura creșterea economică. Acum, odată cu încetinirea economiei, Xi încearcă să mute baza legitimității de la creșterea economică la securitate - că el poate fi cel care salvează și protejează China", a declarat Alfred Wu, profesor asociat la Școala de politici publice Lee Kuan Yew de la Universitatea Națională din Singapore.
Inovare și investiții
Pe măsură ce sancțiunile și restricțiile americane asupra producției tehnologice din China încep să se intensifice, Xi a promis, de asemenea, inovare și investiții în domenii tehnologice cheie pentru „a obține o mai mare încredere în sine”.
Xi a mai spus că partidul său cu aproape 100 de de milioane de membri „a câştigat cea mai mare luptă împotriva sărăciei din istoria umanităţii”. „Trebuie să construim un sistem economic socialist de piață de nivel înalt, să consolidăm și să dezvoltăm fără ezitare sistemul de proprietate publică, să încurajăm și să sprijinim fără ezitare dezvoltarea economiei private, să susținem rolul decisiv al pieței în alocarea resurselor și să acordăm o mai mare importanță rolului guvernului”, a mai spus liderul chinez.
China va adopta politici de creştere a natalităţii. „Vom stabili un sistem de politici de stimulare a natalităţii şi vom urmări o strategie naţională proactivă ca răspuns la îmbătrânirea populaţiei”, a mai spus Xi.
Pandemie și corupție
În discursul de duminică, Xi a lăudat „războiul popular al Chinei împotriva virusului” ca fiind un succes care „a protejat sănătatea și siguranța oamenilor în cea mai mare măsură posibilă”. Mesajul reprezintă o reiterare a angajamentului Chinei pentru strategia zero-Covid, ceea ce năruie speranţele multor cetăţeni chinezi şi investitori că Beijingul ar putea ieşi curând dintr-un set de norme care au provocat frustrare extinsă şi pagube economice.
Xi a vorbit și despre corupție în discursul său. Presa occidentală notează că actuala campanie anticorupție lansată de liderul de la Beijing a dus la investigarea a milioane de oficiali, iar multe personalități de rang înalt au fost închise pentru acuzații de corupție.
Reprimarea este considerată a fi populară în rândul cetățenilor sătui de corupția generalizată, deși este practic imposibil să se realizeze sondaje precise privind astfel de stări sociale de spirit în China. În mod convenabil pentru Xi, unele dintre țintele acestei campanii au fost rivali politici actuali sau potențiali.
Xi a spus în discursul său că această campanie reprezintă o luptă împotriva „corupției la o scară fără precedent în istoria noastră” și va continua. „Corupția este cel mai mare cancer care dăunează vitalității și eficienței de luptă a partidului, iar anticorupția este cea mai profundă auto-revoluție. Atâta timp cât există terenul și condițiile pentru corupție, lupta împotriva corupției nu se va opri nicio clipă”, a adăugat liderul chinez.
Discursurile precum cel de duminică sunt menite în general pentru publicul intern și elitele partidului, iar Xi nu s-a referit la nicio națiune individuală în cuvântarea sa. Dar remarcile sale subtile au reprezentat un semnal că Xi va continua probabil o politică externă agresivă și expansionistă, care să sporească influența globală în creștere a Chinei.
„Influența internațională, atractivitatea și puterea Chinei de a modela lumea au crescut semnificativ”, a spus Xi. „Confruntați cu schimbări drastice în peisajul internațional, ne-am menținut hotărârea strategică fermă și am dat dovadă de un spirit de luptă”, a adăugat președintele chinez.
Din discurs a lipsit una dintre cele mai controversate probleme internaționale ale mandatului său: politicile guvernamentale de represiune religioasă, socială și culturală din Xinjiang, despre care ONU a spus că ar putea fi crime împotriva umanității.
Poate că singura mențiune relevantă a fost angajamentul față de „principiul că religiile din China trebuie să fie de orientare chineză” – o politică de secularizare și opresiune religioasă care se aplică mai multor regiuni, inclusiv Tibet și Mongolia Interioară.
Mediu
În discursul său de duminică, Xi a promis protecția mediului și promovarea stilurilor de viață ecologice. „Trebuie să ne amintim să menținem armonia între umanitate și natură atunci când ne planificăm dezvoltarea”, a ținut să precizeze liderul de la Beijing.
Președintele chinez a mai promis că țara sa va sprijini industriile cu emisii scăzute de carbon, va asigura conservarea diverselor sale ecosisteme, va urma o „revoluție energetică” și va promova „utilizarea curată și eficientă a cărbunelui”.
Agenţia chineză de presă Xinhua a redat principalele obiective şi sarcini al Partidului Comunist Chinez (PCC) pentru următorii cinci ani aşa cum au fost ele dezvăluite în raportul prezentat în cadrul celui de-al 20-lea Congres Naţional al PCC. Printre acestea se numără:
- Obţinerea unei mai mari autonomii şi a unei mai mari forţe în domeniul ştiinţei şi tehnologiei;
- îmbunătăţirea economiei de piaţă socialiste;
- consolidarea instituţiilor, standardelor şi procedurilor democraţiei populare;
- îmbunătăţirea sistemului statului de drept socialist cu caracteristici chinezeşti;
- consolidarea securităţii naţionale;
- îndeplinirea obiectivelor pentru centenarul Armatei Populare de Eliberare în 2027;
- înregistrarea de progrese solide în construirea unei Chine paşnice;
- creşterea poziţiei şi influenţei internaţionale a Chinei care să-i permită să joace un rol mai important în guvernanţa globală.
Xi a devenit „nucleul” partidului său
Puterea lui Xi pare nediminuată de tumultul dintr-un an în care economia Chinei a încetinit dramatic, trasă în jos de blocările frecvente ale politicii COVID și de o criză în sectorul imobiliar.
Relațiile Chinei cu Occidentul s-au deteriorat brusc și s-au înrăutățit din cauza sprijinului lui Xi pentru Vladimir Putin.
Fiul unui revoluționar al Partidului Comunist, Xi a revigorat un partid care devenise profund corupt și din ce în ce mai irelevant, extinzându-și prezența în toate aspectele Chinei, cu Xi devenit oficial „nucleul” său.
„Susțin realegerea lui Xi Jinping pentru un al treilea mandat cu ambele mâini”, a declarat pentru Reuters Li Yinjiang, un delegat din provincia Jiangsu. „El poate face țara noastră puternică și poporul nostru fericit”, a adăugat acesta.
Congresul este de așteptat să îl reconfirme pe Xi în funcția de secretar general al partidului, cel mai puternic post al Chinei, precum și în funcția de președinte al Comisiei Militare Centrale. Președinția lui Xi urmează să fie reînnoită în luna martie a anului viitor, la sesiunea anuală a parlamentului chinez.
În perioada premergătoare congresului, capitala chineză a intensificat securitatea și restricțiile COVID, în timp ce fabricile de oțel din provincia Hebei din apropiere au primit instrucțiuni să reducă operațiunile pentru a îmbunătăți calitatea aerului, a spus o sursă din industrie pentru Reuters.
A doua zi după încheierea congresului, Xi este de așteptat să prezinte noul său Comitet permanent al Biroului Politic, o echipă de conducere formată din șapte persoane. Acesta va include persoana care îl va înlocui pe Li Keqiang ca premier atunci când Li renunță va renunța la acest post în martie, după ce a îndeplinit funcția timp de două mandate.
Citește și: Xi Jinping va deveni cel mai puternic lider al Chinei după Mao. Cum a acumulat putere și de ce contează în al treilea mandat
Editor : Marco Badea
