Premierul României, Marcel Ciolacu, a afirmat, luni seară, că, până la finalul acestui an, România va adera la Spaţiul Schengen şi terestru, iar de anul viitor, românii nu vor mai avea nevoie de vize pentru SUA. Declarația premierului a fost făcută în aceeași zi în care ministrul de interne austriac a evitat să indice un orizont de timp în care Viena şi-ar ridica veto-ul în privinţa aderării României şi Bulgariei la Schengen şi cu graniţele terestre. În aceste zile, la București vine cancelarul Austriei, Karl Nehammer, care în marja reuniunii PPE va discuta și cu președintele Klaus Iohannis.
„România peste o lună de zile va intra aerian şi maritim (în Spaţiul Schengen - n.r.). Normal că va trebui o atenţie şi mai mare, vor fi provocări mai mari, fiind la început. Eu vă garantez că până la sfârşitul anului acesta, România va intra în Schengen terestru. Anul viitor, România nu va mai avea vize cu America, iar în 2026, România va intra în OECD, cel mai important proiect de ţară este aderarea la OECD”, a declarat Marcel Ciolacu la Antena 3
Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a evitat luni să indice un orizont de timp în care Viena şi-ar ridica veto-ul în privinţa aderării României şi Bulgariei la Schengen şi cu graniţele terestre, după ce la sfârşitul acestei luni este aşteptată ridicarea controalelor la frontierele maritime şi în aeroporturi.
Prezent, luni, la o reuniune a miniştrilor de interne şi de justiţie din UE, Gerhard Karner a fost întrebat de jurnalişti dacă în viitorul apropiat se va schimba ceva în poziţia Austriei în ceea ce priveşte intrarea deplină în Schengen a României şi Bulgariei, inclusiv cu graniţele terestre.
„Am avut un dialog foarte deschis şi intens la începutul anului şi am ajuns la un compromis care va intra în vigoare la sfârşitul acestei luni, mai exact la sfârşitul lunii martie, aşa-numitul Schengen maritim şi Schengen aerian”, a spus Gerhard Kerner, referindu-se la acordul la care s-a ajuns pentru ca România şi Bulgaria să intre în Schengen cu graniţele aeriene şi maritime începând de la sfârşitul lunii martie.
În acelaşi timp, ministrul austriac de interne a sugerat că Viena nu se grăbeşte cu luarea unei decizii în ceea ce priveşte graniţele terestre, preferând să vadă cum funcţionează acest Schengen parţial şi apoi „să se mai gândească”.
„Cred că este foarte important să punem în primul rând în aplicare acest compromis, să facem acest pas şi să ne gândim la următorul pas după aceea”, le-a spus Karner jurnaliştilior de la Bruxelles care ridicaseră problema nemulţumirilor pe care le au companiile austriece pentru că „blocada” de la graniţele cu Bulgaria şi România le îngreunează afacerile.
„Orice altceva este contraproductiv”, a replicat Gerhard Karner. „Cred că este greşit să speculăm cu privire la efectuarea următorului pas înainte de a fi făcut primul pas”, a punctat ministrul austriac de interne.
„Ar trebui să ne uităm cum funcţionează (compromisul - n.r.) şi apoi sunt posibili următorii paşi. A face al doilea sau chiar al treilea pas înainte de primul este complet greşit şi contraproductiv şi, uneori, duce la faptul că oamenii nu sunt mulţumiţi de modul în care funcţionează mecanismul”, a insistat Karner.
Ciucă: „Abia aștept cum vor vota” după Congresul PPE de la București
Și președintele PNL, Nicolae Ciucă, a explicat, luni, la Jurnalul de Seară de la Digi24, de ce merită România să intre complet în Spațiul Schengen, decizie pe care guvernul austriac o amână. El a afirmat că după această pledoarie pe care o va susține la Congresul PPE și după declarația finală a liderilor europeni care vor fi prezenți la București, „abia aștept cum vor vota”.
„Începând de mâine de la prânz vom avea prezența liderilor PPE, liderii instituțiilor importante din UE, președinta Comisiei și președinta Parlamentului, președintele PPE, domnul Weber, plus ceilalți lideri de țară și premieri – sunt 13 care vor sosi la București. Cu fiecare dintre ei vom negocia și negocierile sunt aproape de final, urmează decizia, ca în declarația finală a Congresului PPE să avem acceptul și decizia ca România să finalizeze procesul de integrare în Spațiul Schengen.
Toate discuțiile și negocierile sunt îndreptate în această direcție, pentru că este un moment absolut important și relevant pentru PNL, dar mai important este pentru România, pentru că, în țara noastră, dincolo de prezența liderilor europeni, până ieri erau acreditați 640 de jurnaliști. Deci este evenimentul politic al anului în Europa și se desfășoară la București. Este o recunoaștere a relevanței PNL, al României, al activității noastre ca țară, inclusiv al modului în care am reușit să parcurgem toată această perioadă deosebit de dificilă și faptul că se desfășoară într-o țară de graniță cu Ucraina arată interesul pentru tot ceea ce înseamnă stabilitatea și securitatea UE.
La acest Congres va fi aprobată strategia PPE pentru campania la europarlamentare, planul electoral și un moment aparte va fi nominalizarea doamnei Ursula von der Leyen pentru președinția Comisiei. Iată că Bucureștiul, România, aleasă pentru a se puncta acest moment politic deosebit de important pentru Europa. În perioada de preaderare, României i-a crescut PIB-ul de 3 ori. Din 2007 până acum cifra de afaceri în România a crescut de la 860 de miliarde de lei la 2.700 de miliarde, PIB-ul a crescut de la 480 de miliarde la 1.583 de miliarde în 2023, 1.773 miliarde de lei - previziunea pentru 2024. Numărul de angajați cu contracte de muncă a crescut de la 4,7 milioane la 6,7 milioane. Punctul de pensie a crescut de la 416 lei la 1.785 anul 2023, respectiv 2.023 de lei în 2024. România a beneficiat de 62 de miliarde de euro, de libertatea de mișcare în care 4 milioane de români își desfășoară activitatea în Diaspora. Din momentul în care am intrat în UE, au intrat 115 miliarde de euro investiții străine.
Banii trimiși de românii din Diaspora în țară sunt peste 100 de miliarde de euro. Aceasta va fi pledoaria noastră pentru partenerii din PPE, de aceea merităm să fim susținuți în tot ceea ce înseamnă activitatea noastră și românii să înțeleagă că activitatea noastră în interiorul celui mai puternic partid politic din Europa. Avem 177 de parlamentari din 705. Abia aștept cum (Austria - n.red.) vor vota în momentul în care vom această decizie la documentul final al Congresului”, a spus Nicolae Ciucă.
Editor : R.K.
