Exclusiv Canada, celălalt partener transatlantic. Ambasador: Înțelegem provocările pe care le are România în această regiune
Când auzim termenul de „partener transatlantic” ne gândim automat la Statele Unite, dar realitatea este că mai avem un sprijin dincolo de Atlantic, pe continentul nord-american. Canada este țara care susține România pe foarte multe direcții, de la apărare și tehnologie, până la comerț, călătorii fără viză și francofonie. Annick Goulet este noul ambasador canadian la București și a detaliat într-un interviu pentru Digi24 care sunt obiectivele misiunii ei aici.
Cristina Cileacu: Doamnă ambasador Annick Goulet, ambasadorul Canadei la București, bine ați venit la „Pașaport diplomatic”!
Annick Goulet, ambasadorul Canadei la București (în românește): Bună ziua. Vă mulțumesc pentru oportunitatea de a avea prima întâlnire televizată, cu publicul român, la Digi24. „Pașaport diplomatic” este apreciat în România și mă bucur să mă aflu printre invitați.
Canada, scut aerian pentru România
Canada apără spațiul aerian al NATO la Marea Neagră, iar piloții canadieni folosesc pentru misiunile lor baza de la Mihail Kogalniceanu. Cetățenii români pot merge în Canada fără să mai aibă nevoie de vize. Comerțul dintre țările noastre se face fără taxe. Centrala nucleară de la Cernavodă funcționează cu ajutorul tehnologiilor canadiene. Acestea sunt doar câteva exemple care spun foarte multe despre excelenta relație dintre România și statul nord-american. Și totuși, când spunem partener transatlantic, aproape că nu ne gândim la Canada. De ce?
Cristina Cileacu: Vom continua în engleză, deși vorbiți românește foarte bine. Canada face destul de multe pentru România, în mod deosebit când vine vorba despre lupta anticorupție, la fel și în cazul apărării zonei Mării Negre, iar întrebarea ar fi: de ce este nevoie de această susținere?
Annick Goulet: Canada înțelege provocările pe care le are în față România, în această regiune. Cred că este o regiune importantă din punct de vedere geostrategic, sunt, cum am spus, multe provocări și vrem să susținem România în apărarea și protejarea spațiului său aerian și facem asta în contextul operațiilor NATO, probabil cunoști contribuția noastră anuală.
Noi trimitem în fiecare an, și deja s-a încheiat o a treia rotație, în ianuarie 2021, cam 150 de membri ai personalului militar, dar și piloți de vânătoare, șase avioane CF-18, la baza de la Mihail Kogalniceanu. Iar în mod obișnuit stau acolo cam patru luni. Ajutăm forțele române, dar și pe colegii noștri americani să protejeze spațiul aerian NATO din regiune.
Ce leagă Canada de România
Cristina Cileacu: Cum am spus, sunteți noul ambasador canadian la București și bineînțeles, trebuie să vă întreb și ce planuri aveți pentru misiunea dvs din România, dar mai întâi aș vrea să subliniez paradoxul care este Canada pentru români, pentru că este o țară foarte mare, dar prea puțin cunoscută de cetățenii români. Cum o să schimbați asta?
Annick Goulet: Ai pus degetul pe rană. Acesta este obiectivul general pe care îl am, adică să fac Canada mai cunoscută, mai vizibilă ca un partener transatlantic puternic pentru România. Pentru că atunci când citesc documente, ascult interviuri și vorbim despre solidaritate transatlantică, de regulă vorbim despre UE și SUA, lucru care este pozitiv și pe care îl susținem, dar Canada este parte din această uniune, această relație transatlantică dintre România și America de Nord.
Cred că acest obiectiv de a deveni mai vizibili prin identitatea transatlantică este de fapt reflectat în toate aspectele mandatului meu și aș spune că am cinci direcții generale.
Securitatea, am discutat despre asta, cooperarea în domeniul apărării, prin intermediul NATO, ceva foarte transatlantic, apoi comerțul, România a ratificat recent, în decembrie, un acord cuprinzător pentru comerț, CETA, care va înlesni acordul care funcționa deja provizoriu din 2017, și va elimina aproape toate tarifele pentru bunuri între România și Canada.
Un alt lucru ar fi mediul, schimbările climatice. Suntem foarte implicați, dedicați Acordului de la Paris, de altfel, aceasta a fost o temă a summitului telefonic dintre președintele SUA și premierul Justin Trudeau, acum câteva săptămâni, și care este la fel de important și pentru România. România are aceleași obiective pe care le avem și noi, așa că vorbim și planificăm cum să ajungem la emisii zero, deci este ceva în baza căruia vrem să construim alături de România. Vrem să dezvoltăm și să exploatăm tehnologii curate și un mod clar în care putem face asta este Centrala Nucleară de la Cernavodă. Această centrală livrează deja 20% din electricitatea din România, știu că vreți să aveți energii tot mai curate și din nou, Canada vrea să fie un partener puternic și de încredere pentru România.
Aș spune că restul de obiective sunt mai personale, dar sunt și o prioritate ale guvernului meu: diversitatea și inclusivitatea. Când spun personal, mă refer la faptul că am propria viziune, pentru mine diversitatea și inclusivitatea înseamnă și aș vrea să mă concentrez în România asupra femeilor, dar și francofonia. Deci, acestea sunt cele două direcții pe care aș vrea să construiesc o prezență canadiană în România.
Cum vede un fost jurnalist problema rețelelor sociale
Percepția noastră asupra lumii în care trăim depinde tot mai mult de bulele rețelelor sociale din care facem parte. Sunt atât de multe informații pe care le primim și atât de multe tehnologii care pot transforma falsul în adevăr, încât devine complicat să ții pasul. De aceea, media clasică devine din ce în ce mai importantă, pentru că este singura care mai poate folosi metodele tradiționale de validare a faptelor.
Cristina Cileacu: Jurnalismul face parte din pregătirea dvs, iar acum trăim într-o perioadă în care imaginea contează mai mult decât faptele sau mai mult decât realitatea. Vedem acest lucru în toată lumea, deci sigur este la fel și în Canada. Cum putem scoate mai mult în față media clasice și să îndepărtăm sau poate să controlăm mai mult rețelele sociale. Unii vor spune că nu este democratic controlul asupra rețelelor sociale, dar pe de altă parte am văzut ce s-a întâmplat în SUA pe 6 ianuarie anul acesta. Are Canada o strategie legată de lucrul și relațiile cu rețelele sociale?
Annick Goulet: Aș începe cu tabloul mai mare, libertatea presei. Este o tema la care Canada a aderat, suntem parte din coaliția pentru libertatea presei, avem multe programe pentru asta, inclusiv aici în regiune, în Republica Moldova, care se concentrează pe libertatea presei, dar și pe contracararea dezinformării. Asta facem în toată lumea. În ceea ce privește rețelele sociale, găsesc întrebarea interesantă, pentru că deși sunt un fost jurnalist, și am mai discutat asta înainte de interviu, mă simt cam ca un „dinozaur” în relația cu toate aceste platforme de rețele sociale. Dar ce am văzut și nu este doar din cauză că trebuie să mă adaptez la aceste mijloace de comunicare, ce văd este un abuz al acestor platforme, unde este o fragmentare a dezbaterii publice. Este ca și cum oamenii sunt în niște bule de comunicare și spun într-una același discurs, aceleași argumente și putem vedea anumite grupuri care exploatează asta. Și acesta este un subiect pe care președintele Biden și premierul Trudeau l-au discutat în timpul summit-ului virtual pe care l-au avut în urmă cu câteva săptămâni, să încerce să găsească metode să contracareze utilizarea rețelelor sociale de către teroriști, extremiști și instigatorii la ură. Acesta este ceva la care lucrăm.
Aș adăuga că personal cred că educația este un factor critic în această dezbatere. Am putut evolua cu media tradițională, pentru că am avut timp, acum totul se întâmplă rapid, aceasta este natura rețelelor sociale, dar ce văd, de exemplu, în cazul copiiilor mei, este faptul că școala încearcă să îi facă cetățeni responsabili inclusiv în domeniul rețelelor sociale și a utilizării internetului în general. A-i ajuta să înțeleagă care este sursa a ceea ce citesc, care este intenția din spatele sursei și a informației pe care o au. Este reală, este bazată pe fapte, sunt doar zvonuri? Cred că dacă putem „echipa” nu doar copiii din școli, ci și pe noi, cum să citim o informație, este ceea ce îmi trebuie, ceva ce mă poate ajuta și nu vreau să spun că este totul rău. Recent am participat la un eveniment despre re-construcția feminismului, re-construcție după pandemie, unde erau două activiste, sunt gemene din Canada și ce fac ele este conștientizare cu ajutorul rețelelor sociale. Și asta poate funcționa, poate facilita acțiuni bune în domenii precum schimbările climatice, drepturile femeilor, a fetelor, împotriva traficului de ființe umane și alte subiecte.
Cristina Cileacu: Chiar și interviul nostru va fi promovat și pe rețelele sociale, dacă pot să spun.
Annick Goulet: Absolut și eu o să fac același lucru, dacă pot.
„Cei doi Michael” și relația Canadei cu China
Joe Biden, președintele SUA, Justin Trudeau, premierul Canadei, și membri ai cabinetelor lor au participat la un summit virtual, pentru a stabili prioritățile politice comune. Relațiile dintre cei doi vecini au avut de suferit în vechea administrație, dar lucrurile încep să revină la o funcționalitate mai bună. Americanii și canadienii au făcut un plan comun de acțiune, pe mai multe domenii, dar mai au de adăugat ceva la el ca să fie complet. Până la urmă, America de Nord înseamnă Statele Unite, Canada și... Mexic. Dacă această parte este simplu de rezolvat, rămâne complicata problemă a Chinei. Un subiect pe care canadienii îl au de rezolvat cu chinezii este situația „celor doi Michael”, adică doi cetățeni acuzați de spionaj, care sunt reținuți de Beijing fără a fi judecați, din 2018.
Cristina Cileacu: Dacă tot ați menționat întâlnirea virtuală dintre Joe Biden, președintele SUA, și premierul dvs, Justin Trudeau, Joe Biden și secretarul său de stat spun că America a revenit. Ce înseamnă asta pentru Canada?
Annick Goulet: Înseamnă mult, de fapt America a fost mereu acolo, geografic, dar suntem foarte integrați. SUA sunt mereu parte a zilelor obișnuite ale canadienilor. Cum spuneam, geografic evident, dar și economic și în termenii relațiilor dintre oameni. Când spunem că America s-a întors, în termeni de implicare politică, dacă ne uităm la diferite sondaje din ultimele săptămâni, luni, felul în care canadienii percep SUA s-a îmbunătățit. Canadienii cred că este mai simplu să se implice în relații cu americanii, cu SUA, cu noua administrație, este mai simplu să vedem valorile și obiectivele pe care le susținem.
Cristina Cileacu: Un punct cheie al relației dintre SUA și aliații lor este China. Este cazul UE, trebuie să fie la fel și în cazul Canadei. China are acest obicei de a spune ceva și de a se prezenta în realitate într-un alt fel. Cum vede Canada această abordare chinezească a lumii?
Annick Goulet: Dacă mă pot referi din nou la summitul dintre președintele Biden și premierul Trudeau, au discutat despre China. A fost unul dintre principalele chestiuni pe care le-au discutat și au subliniat amenințările unei Chine care devine tot mai invazivă. Ce au vrut să spună este că puterea militară, avantajul economiei, dar și diplomația culturală pe care China le are acum în lume sunt amenințătoare și dacă vrem să ne apărăm valorile și obiectivele în lume, va trebui să fim conștienți de acestea și să le contracarăm.
În Canada, acum, discutăm despre o lege. Am menționat percepțiile canadienilor referitoare la SUA. Dacă ne uităm la același tipuri de sondaje făcute în legătură cu China, percepția canadienilor scade, este destul de negativă. Dacă întrebi un cetățean canadian obișnuit despre China, vor fi câteva puncte la care se va referi. Primul, deținerea arbitrară a celor doi Michael, Michael Spavor și Michael Kovrig, care au fost arestați și sunt închiși din decembrie 2018, iar Canada cere de atunci eliberarea lor. Felul în care China a răspuns la această chestiune a avut un impact mare asupra felului în care vedem China, cât de limitate sunt legăturile noastre atât timp cât această problemă nu este rezolvată. Al doilea lucru, recent, am trecut prin parlament o moțiune legată de persecuțiile asupra minorității uigure, practic moțiunea spune că aceste persecuții duc la genocid și cere și boicotarea Olimpiadei de vară din China. Având în vedere cât de important este subiectul mediu pentru Canada, atât intern, cât și extern, trebuie să lucrăm cu China, pentru că China, în multe chestiuni, dar mai ales în acesta, este cheie, pentru că sunt parte din problemă.
Cercul polar, o miză pentru multe state
Cercul polar apare în discuțiile despre schimbările climatice și ne gândim doar la catastrofele provocate de topirea ghețarilor. Regiunea este plină de resurse și, ca de obicei când la mijloc sunt diferite rezerve naturale, cineva va dori ceva în plus. Consiliul Arctic este instituția din care fac parte cele 8 state membre vecine la Polul Nord și în cadrul căreia se clarifică situațiile tensionate care pot să apară din diferite motive.
Cristina Cileacu: Am rareori ocazia să discut în emisiune despre Zona Arctică, deci, dacă sunt cu ambasadorul canadian, a trebuit să includ și această temă pe listă. A fost un fel de avertisment din partea comandantului american al NORAD, pentru Washington și Ottawa, cu privire la mișcările militare rusești în Zona Arctică. Care este situația acolo?
Annick Goulet: Zona Arctică este foarte importantă pentru Canada, noi avem 25% din ea, Rusia are 50%. Deși suntem 8 membri ai Consiliului Arctic, Canada și Rusia sunt parteneri cheie în această chestiune. În ciuda relațiilor provocatoare pe care le-am avut cu Rusia, în anii de după invadarea și anexarea ilegală a Crimeei, și acum cu persecuția și detenția lui Navalnîi, deci în ciuda relațiilor dificile, a sancțiunilor, ne implicăm în Zona Arctică, pentru că pentru noi este critică, este geografia noastră, poporul nostru, mulți eschimoși trăiesc acolo și avem și resurse în Zona Arctică. Misiunea mea anterioară a fost în Rusia și Zona Arctică a fost mereu cea unde am colaborat și colaborăm bine.
Martie, sărbătoarea francofoniei
Cristina Cileacu: Cred că este momentul să trecem la o a treia limbă în acest interviu. Francofonia este aniversată în toată lumea, în fiecare lună martie. Canada are două limbi oficiale, engleza și franceza. De ce este necesar acest echilibru?
Annick Goulet: Este la baza a ceea ce înseamnă Canada, deci sunt fundamentale pentru identitatea noastră, franceza și engleza. Și reprezintă și o mare parte a populației noastre. Pentru noi este esențial. Vom continua să vorbim franceza, să o folosim ca o limbă pentru profesii, iar francofonia este o metodă frumoasă prin care o reprezentăm în toată lumea. Ai menționat aniversarea Francofoniei, care este în mod deosebit specială anul acesta, pentru că venim după marcarea a 50 de ani de francofonie și îi vom aniversa într-o manieră specială. Canada este unul dintre membrii fondatori ai francofoniei, suntem foarte activi, investim mulți bani în ceea ce înseamnă francofonie.
Cristina Cileacu: Atunci, dna ambasador, trebuie să vă mulțumesc în trei limbi pentru acest interviu.
Annick Goulet: La fel.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
