Analiză Începe „Cupa Mondială a Rușinii”. Cum a ajuns Campionatul Mondial de Fotbal din Qatar să numere acuzații de crimă, sclavie și corupție
Duminică începe în Qatar Campionatul Mondial de Fotbal, considerat cel mai controversat mega-eveniment sportiv din ultimele decenii, iar subiectele care au stârnit indignare internațională au fost legate mai ales de cele câteva mii de muncitori care au murit pe șantierele Cupei Mondiale din Qatar, dar și de modul în care țara a obținut aprobarea de a organiza turneul. Inclusiv Netflix a produs o mini-serie documentar intitulată „FIFA: Fotbal, bani și putere”, care dezvăluie corupția de la cel mai înalt nivel al fotbalului mondial.
„Am spus mereu că în Qatar va fi cel mai bun campionat mondial de fotbal al tuturor timpurilor. Totul este pregătit“, a declarat la conferința de presă a FIFA, cu o lună înaintea începerii campionatului, președintele organizației, Gianni Infantino, scrie Deutsche Welle.
Nicio urmă de îndoială în discursul video al reprezentantului FIFA. „La Campionatul Mondial de Fotbal este binevenit fiecare om, indiferent de originea sa, de religie, de sex, orientare sexuală sau naționalitate“, a adăugat acesta.
Statul situat pe coasta estică a Peninsulei Arabice vrea să pară tolerant și deschis, dar este numai o fațadă, susțin criticii. Lista acuzațiilor aduse țării-gazdă a celui mai mare eveniment fotbalistic din lume este lungă:
- încălcarea drepturilor omului;
- situația angajaților străini veniți să muncească pe șantierele CM2022;
- îngrădirea libertății de opinie;
- condamnarea homosexualității;
- apropierea de grupările islamiste.
În ultimii 20 de ani, China a găzduit de două ori Jocurile Olimpice. Între timp, în ultimul deceniu, Rusia a organizat atât Jocurile Olimpice de iarnă, cât și Cupa Mondială de fotbal din 2018. Cu toate acestea, în ciuda atrocităților legate de drepturile omului de care sunt acuzate ambele țări - și temerile că astfel de evenimente au fost folosite pentru a îmbunătății imaginea acestor regimuri autocratice -, fără îndoială, Qatarul este cel care a provocat cea mai mare consternare și furie în cei 12 ani de când organismul de conducere mondial FIFA a șocat lumea, dându-i dreptul de a organiza cel mai urmărit spectacol sportiv din lume.
Un aliat cheie al Occidentului, spre deosebire de China și Rusia, și acum se pare că al 10-lea cel mai mare proprietar de terenuri din Marea Britanie, precum și un furnizor din ce în ce mai important de gaz pe măsură ce Regatul Unit se luptă cu creșterea costurilor la energie, Qatar insistă că „actuala notorietate” a Cupei Mondiale este nedreaptă.
Promisiunea Qatarului este că această primă Cupă Mondială din Orientul Mijlociu va fi un turneu spectaculos, revoluționar, care ar trebui sărbătorit.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Organizatorii spun că turneul va aduce beneficii sportului, va inspira tinerii, va stimula turismul, va diversifica economia țării și va promova sustenabilitatea. Și, având în vedere că tensiunile regionale au fost parțial atenuate de ridicarea blocadei economice de către vecinii Qatarului anul trecut, există speranțe că evenimentul s-ar putea dovedi și o forță unificatoare geopolitică.
Însă nu se poate nega că pregătirea acestui turneu mondial de fotbal a fost deosebit de controversată, după cum notează BBC Sport.
Dificultatea de a estima numărul deceselor pe șantierele din Qatar
Estimarea că peste 6.500 de muncitori au murit pe șantierele Cupei Mondiale din Qatar este un număr care este citat des, dar cifra reală este greu de stabilit, precizează cotidianul francez Le Monde.
La începutul anului 2021, ziarul britanic The Guardian a publicat o investigație detaliată care dezvăluia că cel puțin 6.500 de lucrători migranți în Qatar au murit între 2011 și 2020. De atunci, această cifră de 6.500 de decese a devenit esențială pentru criticile la adresa organizației Cupei Mondiale din 2022 și mulți au citat-o, crezând că aceasta corespunde numărului de muncitori care au murit pe șantierele stadioanelor construite pentru competiție.
Folosind dosarele de deces produse de ambasadele sau departamentele guvernamentale din cinci țări cu un număr mare de cetățeni în Qatar (India, Bangladesh, Nepal, Sri Lanka și Pakistan), The Guardian a descoperit 6.751 de decese confirmate de lucrători de-a lungul unui deceniu, menționând că acest număr ar fi putut fi semnificativ mai mic decât numărul real, deoarece nu includea cetățeni din alte țări precum Filipine sau Kenya, care au muncit, de asemenea, în Qatar. Nici decesele din ultimele luni din 2020 și 2021 nu au fost incluse în datele colectate de The Guardian.
Dintre cauzele acestor decese, una a predominat: decesul din cauze naturale, reprezentând 70% din cauzele citate pentru muncitorii indieni, nepalezi și din Bangladesh. Acest lucru s-a întâmplat în parte pentru că nu a fost efectuată nicio autopsie sau examinare medicală pentru a stabili cauza reală a morții.
Ancheta celor de la The Guardian a urmat unei investigații inițiale din 2013 cu privire la pregătirile Qatarului pentru Cupa Mondială. În urmă cu nouă ani erau descrise situații de „muncă forțată - o formă de sclavie modernă”, care au dus la acea vreme la câteva zeci de decese în timpul verii.
Acea anchetă a documentat viața de zi cu zi a muncitorilor nepalezi de pe șantierele de construcții din Lusail, un nou oraș din Qatar construit la nord de Doha, destinat să găzduiască cel mai mare dintre cele șapte stadioane construite.
Muncitorilor le-au fost codificate actele și au fost găzduiți în condiții insalubre. În același an, Le Monde a denunțat condițiile de muncă ale imigranților din Qatar.
Cu un an înainte, un raport din 2012 al Human Rights Watch evidenția că muncitorii care ridicau stadioanele pentru FIFA World Cup 2022 erau plătiți cu salarii între 8 și 11 dolari pe zi, pentru o muncă de 9-11 ore, în condiții extreme.
În plus, Human Rights Watch a descoperit că adesea se recurgea la abuzuri, iar foarte des muncitorii străini primeau mai puțini bani decât scria în contracte, din cauza deducerilor ilegale și arbitrare făcute de angajatori pentru costurile vizelor, a lenjeriei de pat, a alimentelor, îngrijirii sănătății etc, chiar dacă legislația nu permitea astfel de lucruri.
Totodată, deși legile locale interziceau să fie mai mulți de patru muncitori într-o cameră, inspectorii Human Rights Watch au găsit chiar și între 8 și 18 muncitori într-o cameră.
Limitările în ceea ce privește decesele
Estimarea de 6.751 de decese a avut, evident, limitele ei. Evidențele ambasadelor străine consultate de The Guardian aproape niciodată nu au precizat vârsta decedatului, locul decesului sau sectorul în care a lucrat înainte de deces.
Acest lucru l-a determinat pe Max Tuñon, directorul filialei din Qatar a Organizației Internaționale a Muncii (OIM), să spună că unele dintre aceste decese ar putea să nu fie ale unor muncitori în construcții, ci ale unor lucrători de birou sau chiar ale unor șomeri.
Deloc surprinzător, Qatar a contestat ferm aceste cifre, susținând că doar 37 de decese au avut loc în rândul muncitorilor de pe șantierele stadioanelor:
- trei au fost atribuite accidentelor de muncă,
- 34 din alte cauze (dintre care 10 au implicat bărbați cu vârsta cuprinsă între 20 și 40 de ani).
O mare parte din rețeaua de cazare și transport public (cum ar fi metroul din Doha) probabil că nu ar fi fost construită dacă Qatar nu ar fi găzduit Cupa Mondială.
ONG-urile cred că boom-ul spectaculos al construcțiilor din Qatar din ultimul deceniu a fost în mare parte atribuit deciziei FIFA de a-i acorda organizarea competiției, mai ales că „calendrul programului de infrastructură din Qatar este în întregime legat de data livrării Cupei Mondiale”, spunea Tim Noonan, director de campanie pentru Confederația Internațională a Sindicatelor (CSI), intervievat de BBC în 2015.
Cifra de 6.751 de decese nu a fost reluată de principalele ONG-uri care monitorizează îndeaproape situația lucrătorilor migranți din Qatar și statele din Golf, care s-au referit în schimb la „câteva mii de decese” ale lucrătorilor migranți, un ordin de mărime despre care ei spun că este în concordanță cu observațiile lor de pe teren și cercetările pe care le desfășoară în Emirat de mai bine de zece ani.
Statisticile oficiale sunt lipsite de claritate
Guvernul de la Doha a publicat anual statistici oficiale pe acest subiect. În timp ce fiabilitatea lor este necunoscută, ele pot oferi câteva indicii. Potrivit datelor, 12.412 bărbați imigranți au murit între 2011 și 2020, dintre care aproape jumătate (5.935) aveau între 20 și 50 de ani.
Qatarul a explicat pentru The Guardian că numărul deceselor a fost proporțional cu mărimea populației de imigranți, nedezvăluită de autorități, dar estimată la 2,5 milioane în 2020, argument repetat de autoritățile indiene.
Suprareprezentarea acestor tineri adulți este deosebit de clară în datele deceselor specifice vârstei. În 2020, 25% dintre bărbații imigranți care au murit în țară aveau între 20 și 40 de ani, în timp ce aceeași grupă de vârstă a reprezentat 10% din decesele înregistrate în rândul bărbaților din Qatar.
Aceleași observații pot fi făcute atunci când se pune în aplicare ponderea demografică a fiecărei grupe de vârstă în populațiile respective de bărbați din Qatar și imigranți. În rândul bărbaților din Qatar, marea majoritate a deceselor au avut loc în grupa de vârstă de peste 55 de ani, în timp ce aceștia au reprezentat o minoritate în populația destul de tânără a țării.
Demografia bărbaților imigranți este diferită, dar la fel și mortalitatea lor: majoritatea deceselor au intervenit la persoane sub 55 de ani (aproximativ 60%), iar unul din cinci decese de imigranți a survenit la persoane între 35 și 44 de ani.
Aceste multe decese pot fi explicate în mare parte prin expunerea la praf și expunerea la căldura extremă din Golf, care se simte în mare parte a anului și face munca în aer liber foarte dificilă și periculoasă pentru sănătate.
Temperaturile pot depăși frecvent 40°C vara și rămân peste 30°C cel puțin șase luni pe an. Pentru a proteja muncitorii din construcții, Qatar a interzis munca în aer liber între orele 11:30 și 15:00. Această măsură, care în realitate este aplicată rar, este, de asemenea, extrem de inadecvată pentru a preveni afectarea sănătății lucrătorilor, după cum a arătat o analiză publicată de The Guardian în octombrie 2019.
Separat, într-un studiu publicat în iulie 2019 în revista medicală Cardiology, o echipă internațională de cercetători a remarcat o corelație puternică între temperaturi și evenimente cardiovasculare înregistrate în rândul lucrătorilor migranți nepalezi din Qatar. „Mortalitatea pronunțată din cauza evenimentelor cardiovasculare în timpul anotimpurilor calde se datorează cel mai probabil stresului termic intens”, au spus cercetătorii, care au estimat că aproximativ 35% din stopurile cardiace fatale ar fi putut fi prevenite printr-o mai bună protecție a lucrătorilor împotriva căldurii.
„Bărbații tineri au o incidență foarte scăzută a stopului cardiac”, a declarat pentru The Guardian dr. Dan Atar, profesor de cardiologie la Spitalul Universitar din Oslo și coautor al studiului, mai ales că „acești lucrători sunt recrutați în țările lor parțial pentru sănătatea lor bună și totuși sute dintre ei mor în fiecare an în Qatar”.
Reforma
În 2020, la presiunea Organizației Internaționale a Muncii, Qatar a făcut câteva reforme cum ar fi introducerea unui salariu minim de 274 dolari și eliminarea – cel puțin pe hârtie - a așa-numitului „sistem Kefala“, prin care muncitorii străini invitați să lucreze în această țară erau, mai mult sau mai puțin, sclavii angajatorului timp de ani de zile.
Indiferent de statisticile oficiale sau de reformele recente în sectorul muncii, militanții pentru drepturile omului insistă că acest turneu va fi „unul pătat de sânge“.
„The payment day”
De îndată ce fostul președinte FIFA, Sepp Blatter, a anunțat victoria Qatarului în 2010 pentru organizarea turneului în 2022 a existat o suspiciune profundă cu privire la modul în care acest mic stat din deșert, fără istorie la Cupa Mondială și cu temperaturi arzătoare pe timp de vară, a câștigat.
Acuzațiile de corupție, schimbul de voturi și legăturile privind diverse acordurile comerciale la cele mai înalte niveluri de guvernare au fost întotdeauna respinse de organizatori și rămân nedovedite.
Dar nu poate fi trecut cu vederea faptul că dintre cei 22 de membri ai comitetului executiv al FIFA care au votat în acea zi fatidică din urmă cu 12 ani denumită în documentarul produs de Netflix drept „The payment day (ziua plății)”, cei mai mulți au fost de atunci acuzați, interziși sau inculpați pentru acuzații de corupție și fapte greșite.
În 2020, ca parte a unei vaste anchete de corupție a FBI asupra organismului de conducere al FIFA, procurorii americani au acuzat trei foști înalți oficiali FIFA că au primit mită pentru că au votat în favoarea Qatarului.
Qatarul a avut o concurență acerbă pentru organizarea turneului final. În cursa pentru organizarea FIFA World Cup din 2022 s-au mai aflat Australia, Japonia, Coreea de Sud și Statele Unite ale Americii.
Qatar a obținut pe 2 decembrie 2010 dreptul de a organiza Campionatul Mondial, dar suspiciunile de fraudă există în continuare. Înaintea Comitetului Executiv al FIFA în cadrul căruia a fost anunț rezultatul voturilor, doi membri au fost arestați pentru că au primit mită.
În 2021, cotidianul britanic Daily Mail scria că unii membri din Comitetul Executiv de la FIFA ar fi primit circa 1,5 milioane de dolari pentru a vota în favoarea Qatarului. Mai mult, până și fostul vicepreședinte al FIFA, Jack Warner, ar fi fost mituit pentru a face lobby pentru Qatar. Pe de altă parte, unii oficiali din Africa ar fi primit câte 200.000 de euro pentru a susține candidatura Qatarului.
Blatter îl acuză pe Platini
Fostul președinte al FIFA, Sepp Blatter, a declarat la începutul acestei luni că decizia de a acorda Cupa Mondială din 2022 Qatarului a fost o „greșeală”. El a făcut această declarație într-un interviu pentru cotidianul elvețian Tages Anzeiger. Blatter, în vârstă de 86 de ani, era președinte al organismului de conducere al fotbalului mondial atunci când Qatarului i-a fost acordat turneul în 2010.
Comitetul executiv al FIFA a votat cu 14 la 8 pentru ca Qatar să găzduiască turneul înaintea Statelor Unite în urmă cu 12 ani, în același timp în care Rusia a primit dreptul de a organiza Cupa Mondială din 2018, câștigată în final de Franța.
Blatter spune că a votat pentru Statele Unite și îl acuză pe președintele de atunci al UEFA, Michel Platini, că a influențat votul în favoarea Qatarului.
„A fost o alegere proastă și am fost responsabil pentru asta în calitate de președinte la acea vreme”, a transmis fostul președinte al FIFA.
„Mulțumită celor patru voturi ale lui Platini și ale echipei sale [de la UEFA], Cupa Mondială a mers în Qatar și nu în Statele Unite. Acesta este adevărul”, a mai continuat Blatter.
În documentarul Netflix „FIFA: Fotbal, bani și putere” se evidențiază cum Qatarul a reușit prin mijloace, nu atât de directe, dar la fel de eficiente, să obțină o serie de voturi. Spre exemplu, Thailanda ar fi primit un contract avantajos de gaze naturale, iar un alt membru al Comitetului Executiv al FIFA a vândut un teren cu prețul de 32 de milioane de euro statului Qatar.
De asemenea, emirul Qatarului a făcut o vizită în Brazilia unde s-a întâlnit cu președintele (de atunci și de acum) Lula, iar apoi în presă a apărut informația despre investițiile în compania petrolieră Petrobras. „A fost un schimb de favoruri, nu a fost mită”, a explicat reprezentantul Braziliei la FIFA. Imediat după ce emirul Qatarului a venit în Brazilia, Qatar Airways a lansat zboruri zilnice spre țara sud-americană.
În ceea ce privește votul Franței, Michel Platini, care era atunci șeful UEFA, s-a dus la un prânz cu președintele francez de la acea vreme, Nicolas Sarkozy și cu fiul emirului din Qatar, prințul Tamim Al-Thani, cu nouă zile înaintea votului.
Jean-Philippe Leclaire, jurnalist L'Équipe și biograf al lui Platini, a prezentat versiunea sa în documentarul Netflix. „A fost un mesaj subliminal de la Sarkozy, care îi transmitea că ar fi bine să voteze Qatarul în locul SUA, în interesul Franței. Platini a căzut în capcana lui Sarkozy. Președintele francez s-a folosit de Platini pentru a-i asigura pe qatarieni: «Uitați! Îl am pe Platini în buzunar. Franța va vota pentru voi la Cupa Mondială»”.
Într-o declarație mai veche care apare în documentarul făcut de Netflix, Platini spune: „Am înțeles că Franța ar fi fost fericită dacă aș fi votat Qatarul. S-a subînțeles, dar nimeni nu mi-a cerut mie nimic”.
După votul lui Platini pentru Qatar s-au întâmplat câteva evenimente asupra cărora planează și acum controverse: Autoritatea Qatarului de Investiții în Sport (QSI) a cumpărat echipa Paris Saint Germain, după care televiziunea qatariană beIN Sports a achiziționat imediat drepturile TV ale campionatului francez de fotbal.
Ulterior, Qatar a semnat și un contract de 7 miliarde de dolari cu Franța pentru furnizarea mai multor avioane de luptă Rafale. Recent, Sepp Blatter a susținut că guvernul de la Doha ar fi plătit 14,6 miliarde pentru avioanele Rafale.
FIFA Uncovered: întâlnirea din Angola
Emmanuel Maradas, consilierul fostului președinte FIFA, Sepp Blatter, povestește în documentarul Netflix că toți șefii confederațiilor continentale s-au alăturat în acea perioadă Qatarului.
A existat însă un caz care a sos corupția la lumină: Issa Hayatou, fost lider CAF între 1988 și 2017. În ianuarie 2010, s-a desfășurat Cupa Africii, în Angola. Și, într-un hotel din Luanda, lui Hayatou i s-a promis „ceva”. Un fapt dezvăluit public de Phaedra Almajid.
Ea a făcut parte din delegația qatariană și a fost translator la întâlnirea secretă din acele zile între emisarii guvernului de la Doha, care promovau candidatura lor, și trei nume influente din fotbalul african: Issa Hayatou (din Camerun), Jacques Anouma (din Coasa de Fildeș) și Amos Adamu (din Nigeria), membri Comitetul Executiv al FIFA care urma să voteze. Toți cei trei au fost mituiți de Hassan Al-Thawadi, secretarul general al Comitetului de Organizare din Qatar pentru Cupa Mondială.
„Hassan i-a oferit un milion de dolari lui Hayatou pentru federația condusă de el. În schimb, voia votul său. Am auzit doar râsete. I s-a spus că nu e suficient. Prețul a crescut la 1,5 milioane dintr-un foc. Știu că pare simplu, dar exact atât de simplu a fost. La fel s-a procedat cu Anouma și Adamu. Li s-au oferit membrilor Comitetului câte 1,5 milioane. O înțelegere verbală, nu am văzut banii. Hassan mi-a zis: «Nu ai voie să divulgi nimănui asta»”, povestește Phaedra Almajid în documentarul Netflix.
După doar două luni aceasta a fost concediată, spunând că i s-a dat doar trei zile să părăsească Qatarul. Ulterior, după votul din 2 decembrie 2010, Phaedra Almajid a fost printre primii care au început să vorbească despre corupția de la alegerea gazdei CM 2022.
În documentarul Netflix despre FIFA, Hassan Al-Thawadi neagă toate acuzațiile. „Reacția mea, mai ales la situația cu Phaedra, a fost de frustrare. Pentru că sunt date totalmente false și există dovezi că sunt false”, a transmis oficialul din Qatar.
Sepp Blatter câștigă aproape întotdeauna
La un an după ce Qatarul a primit dreptul de a organiza Cupa Mondială, în 2011 urmau alegerile pentru poziția de președinte al FIFA.
Mohammed bin Hammam, președintele confederației asiatice între 2002 și 2011 și membru în Comitetul Executiv între 1996 și 2011, a vrut în acel an să-l dea jos pe Sepp Blatter de la conducerea FIFA și să devină șeful celui mai popular și mai profitabil sport din lume.
Mohammed bin Hammam a candidat la alegerile pentru președinția FIFA, numai că numele său a fost legat de un episod de corupție care l-a forțat să se retragă.
În documentarul Netflix despre FIFA este prezentat un episod în care Mohammed bin Hammam a încercat să-i mituiască pe președinții forurilor din zona CONCACAF (America de Nord și Centrală), ajutat de președintele Confederației de la acea vreme, Jack Warner. Fiecare șef de federație a fost chemat într-o cameră de hotel din la Port of Spain, capitala Trinidad-Tobago, (acasă la Jack Warner) și a primit un plic cu 40.000 de dolari.
Chuck Blazer, președintele forului nord-american și secretar-general al confederației, a alarmat FIFA despre această întâmplare. Ulterior, Sepp Blatter a șantajat Qatarul, forțând autoritățile de la Doha să-l oblige pe Bin Hammam să se retragă. Astfel, fostul președinte al FIFA a câștigat un nou mandat.
Multe îngrijorări au fost ignorate
Au existat îngrijorarea cu privire la modul în care jucătorii și fanii vor face față temperaturilor extreme de vară. În plus, această ediție a FIFA World CUP a tulburat calendarul competițional în fotbal, fiind dat peste cap programul meciurilor din campionatele interne și din cupele europene.
Pauza jucătorilor în vară a fost mai scurtă, meciurile s-au jucat în această toamnă pe repede înainte, faza grupelor din Champions League s-a încheiat cu o lună mai devreme decât era în mod normal, iar accidentările au fost multe la număr.
De asemenea, au existat îngrijorări cu privire la bunăstarea jucătorilor ca urmare a stării de oboseală a acestora la mijlocul sezonului european.
Impactul asupra mediului al turneului este o altă problemă. FIFA admite că Qatar 2022 va lăsa o amprentă de carbon mult mai mare decât orice altă Cupă Mondială, într-una dintre cele mai puțin sustenabile țări din lume. Dar experții sugerează acum că emisiile ar putea fi de trei ori mai mari decât estimarea oficială, fiind contrazise astfel afirmațiile că aceasta va fi prima Cupă Mondială „neutră în carbon”.
Organizatorii insistă, totuși, că sustenabilitatea este în centrul turneului lor, subliniind faptul că această Cupă Mondială este cea mai „compactă” din istorie, având loc efectiv într-un singur oraș, împreună cu o flotă de autobuze electrice și un program de stabilire a cotelor de emisii de carbon.
Harold Mayne-Nichols, fost jurnalist și președinte al federației chiliene de fotbal, pe atunci inspector-șef FIFA al candidaturilor, a povestit în documentarul Netflix despre îngrijorările care au fost ignorate. „În primul rând, nu am crezut că va câștiga Qatar. Nu avea tradiție fotbalistică, nici cele mai bune note în raportul de evaluare. Trebuia să refacă orașul, să construiască toate stadioanele și hoteluri pentru turiști și echipe. Dar problema insurmontabilă era că se juca în iunie-iulie. Am trimis rapoartele și orice membru al Comitetului Executiv mă putea suna pentru a-i da explicații. Nu m-a sunat nimeni! Așa am ajuns la concluzia că nu toți le-au citit”, spune Harold Mayne-Nichols.
Stadioane făcute doar pentru Cupa Mondială din 2022
FIFA World Cup 2022 se va juca pe opt stadioane. Au fost construite șapte noi arene de joc. Unul a fost realizat din containere de depozitare și denumit Stadionul 974. Acesta va fi demontat la sfârșitul turneului, iar celelalte șase vor fi reutilizate, unele devenind hoteluri sau spații comunitare.
Pe fondul îngrijorării că mulți suporteri vor fi excluși de la eveniment, există o incertitudine cu privire la experiența fanilor în Qatar. Au fost puse la dispoziție apartamente, camere de hotel, camping în deșert, vile și chiar cabane pe navele de croazieră ancorate.
Dar unii fani s-au plâns de opțiunile de cazare limitate și costisitoare. Organizatorii pun la dispoziție 30.000 de camere suplimentare. Cu toate acestea, rămâne neclar dacă acest lucru va fi suficient pentru a satisface cererea.
În planul inițial, pe baza căruia a câștigat Qatarul organizarea Mondialului, 12 stadioane erau prevăzute pentru turneul din 2022. În realitate, însă, doar 8 stadioane vor găzdui meciurile turneului final:
- Al Bayt Stadium (Al Khor) – 60.000 de locuri, inaugurat în noiembrie 2021. Va găzdui meciuri din grupele A, B, E și F, o optime de finală, un sfert de finală și o semifinală.
- Khalifa International Stadium (Doha) – 45.416 locuri, inaugurat în 1976, renovat în 2017. Va găzdui meciuri din grupele A, B, E și F, o optime de finală și finala mică.
- Al Thumama Stadium (Al Thumama) – 40.000 de locuri, inaugurat în octombrie 2021. Va găzdui meciuri din meciuri din grupele A, B, E și F, o optime de finală și un sfert de finală.
- Ahmad bin Ali Stadium (Al Rayyan) – 50.000 de locuri, inaugurat în 2020, după ce stadionul vechi (inaugurat în 2003) a fost dărâmat și complet reconstruit. Va găzdui meciuri din meciuri din grupele A, B, E și F, dar și o optime de finală.
- Lusail Iconic Stadium (Lusail) – 80.000 de locuri, inaugurat în noiembrie 2021. Va găzdui meciurile din grupele C, D, G și H, o optime de finală, un sfert de finală, o semifinală, dar și finala Campionatului Mondial din Qatar.
- Stadium 974 (Ras Abu Aboud) – 40.000 de locuri, inaugurat în noiembrie 2021. Va găzdui meciurile din grupele C, D, G și H, dar și o optime de finală. Numele stadionului este dat de prefixul telefonic internațional al Qatarului (+974), iar la construcția sa au fost folosite 974 de containere de transport reciclate.
- Education City Stadium (Al Rayyan) – 45.350 de locuri, inaugurat în februarie 2020. Va găzdui meciurile din grupele C, D, G și H, o optime de finală și un sfert de finală.
- Al Janoub Stadium (Al Wakrah) – 40.000 de locuri, inaugurat în mai 2019. Va găzdui meciurile din grupele C, D, G și H, dar și o optime de finală.
Eurodeputații critică „Cupa Mondială a rușinii”
Cu o săptămână înainte de începerea Cupei Mondiale, ministrul Muncii din Qatar a acuzat presa de o „campanie de calomnie” împotriva țării sale în timpul unei dezbateri aprinse pe tema drepturilor omului, luni, cu membrii Parlamentului European.
„Nu vrem să închidem ușa criticilor constructive”, a declarat Ali bin Samikh Al Marri în timpul unei reuniuni a subcomisiei Parlamentului European pentru drepturile omului. „Cu toate acestea, nu ar trebui să existe nicio politizare”, a adăugat acesta.
Politico Europe notează că ministrul din Qatar a susținut că sunt raportate numere inexacte cu privire la decesele lucrătorilor migranți și că „unele mass-media, din păcate, au spus că mulți dintre cetățenii din Qatar sunt teroriști”. Ali bin Samikh Al Marri a mai spus că astfel de rapoarte fac parte din „campania de calomnie” împotriva Qatarului.
Max Tuñón, șeful Biroului Organizației Internaționale a Muncii din Doha, s-a adresat și el europarlamentarilor, subliniind progresele înregistrate de Qatar în ceea ce privește noua legislație privind problemele lucrătorilor, cum ar fi gestionarea stresului termic, cooperarea cu sindicatele și accesul la vize.
Cu toate acestea, Minky Worden, directorul inițiativelor globale la Human Rights Watch, a declarat că „reformele rămân insuficiente”, subliniind o lipsă de protecție a lucrătorilor migranți, precum și problemele legate de libertatea presei, drepturile femeilor și drepturile LGBTQ+.
Ea a cerut conducerii FIFA și guvernului din Qatar să se angajeze la un fond de remediere care să ofere compensații financiare lucrătorilor care „au suferit pentru ca acest turneu să aibă loc” și familiilor lor. Această cerere a fost respinsă cu fermitate de ministrul din Qatar, care a spus că există deja mecanisme de despăgubire a victimelor.
Cererea de despăgubire a fost susținută de mai mulți deputați europeni, parlamentarii din tot spectrul politic criticând Qatarul pentru situația sa în domeniul drepturilor omului.
Hannah Neumann, un eurodeputat german din Partidul Verzilor, a menționat unele progrese realizate prin presiunea asupra drepturilor omului, dar a spus că „multe probleme” rămân în Qatar, inclusiv în ceea ce privește compensarea lucrătorilor.
Un alt europarlamentar german, Dietmar Köster de la grupul Socialiștilor și Democraților Europeni, a declarat că nu va urmări Cupa Mondială, în timp ce Miguel Urbán Crespo, de la grupul de stânga din Parlamentul European, a numit-o „o Cupă Mondială a rușinii” și a susținut boicotarea evenimentului.
Europarlamentarul olandez Peter van Dalen, de la Partidul Popular European, a spus că „această Cupă Mondială 2022 nu ar fi trebuit niciodată să ajungă în Qatar”.
Europarlamentarul spaniol José Ramón Bauzà Díaz, de la Renew Europe, a fost unul dintre puținii europarlamentari cu o poziție mai pozitivă, spunând despre eveniment că „această Cupă Mondială din Qatar este un bun exemplu de diplomație sportivă”.
După întâlnire, Minky Worden de la Human Rights Watch, a declarat că aceasta a fost „cea mai dură sesiune” organizată de europarlamentari privind drepturile omului în legătură cu un mare eveniment sportiv, deputații din Bruxelles adoptând o linie mai dură decât în sesiunile dinaintea Cupei Mondiale din Rusia 2018 și a Jocurilor Olimpice de la Beijing de anul acesta.
Qatar și problemele legate de homosexualitate
Organizatorii FIFA World Cup din 2022 au susținut întotdeauna că toți vizitatorii vor fi bineveniți, indiferent de rasă, religie, sex sau orientare sexuală, dar au mai spus că se așteaptă ca legile și cultura lor să fie respectate, iar mulți fani din comunitatea LGBTQ+ spun că nu au primit asigurările privind siguranța lor pe parcursul evenimentului.
Relațiile între persoanele de același sex sunt considerate o crimă în Qatar, și pot fi pedepsite cu condamnări de până la 7 ani închisoare, deși Federația Internațională de Fotbal (FIFA) a asigurat că toți iubitorii fotbalului sunt bineveniți la Campionatul Mondial, indiferent de orientarea lor sexuală.
Un raport recent al Human Rights Watch care spune că membrii comunității LGBTQ+ din Qatar au fost reținuți și abuzați fizic de serviciile de securitate ale țării nu a făcut nimic pentru a reduce tensiunea. Nu a ajutat nici comentariile mult criticate ale lui Khalid Salman, fost jucător internațional de fotbal și ambasadorul Cupei Mondiale din partea Qatarului, care a spus că homosexualitatea este o „boală mintală”.
Human Rights Watch a atras atenția luna trecută că siguranța fanilor gay străini la campionat nu este garantată. În același timp, rezidenții din Qatar riscă să fie persecutați dacă susțin drepturile LGBTQ+ sau dacă își manifestă solidaritatea, purtând un steag în culorile curcubeului. Cum pot fi reconciliate toate acestea cu promisiunea unei „Cupe Mondiale pentru toți” rămâne neclar.
Jucătorii vor protesta
Proteste pașnice au fost planificate de unii jucători, în timp 10 căpitani ai echipelor europene vor purta banderole de căpitan „One Love” pentru a promova diversitatea și incluziunea. BBC News scrie că banderola, în culorile curcubeului și cu o inimă la mijloc, promovează diversitatea și incluziunea și a fost lansată de echipa Olandei înainte de Euro 2020, ca un mesaj împotriva discriminării.
Echipa Danemarcei va purta tricouri „întunecate” pentru a protesta împotriva nerespectării drepturilor omului în Qatar. Firma care produce echipamentul, Hummel, a declarat că „nu vrea să fie vizibilă” într-un turneu despre care susține că „a costat mii de vieți” – trimitere la relatările despre miile de muncitori migranți morți în timp ce lucrau la infrastructura pentru campionat.
Echipa Australiei a lansat deja un videoclip în care îndeamnă Qatar-ul să elimine legile care condamnă relațiile între persoane de același sex. De asemenea, Parisul și alte orașe franceze nu vor organiza vizionări publice, în aer liber, ale meciurilor din campionat, deși Franța este campioana mondială en-titre.
„A sosit timpul să ne concentrăm pe fotbal”
Confruntată cu valul de critici legate de situația drepturilor omului în Qatar, FIFA a adresat pe 4 noiembrie o scrisoare celor 32 de echipe participante la Cupa Mondială, în care le îndeamnă să „se concentreze acum pe fotbal”, să nu „târască” fotbalul în „bătălii” ideologice sau politice și să nu încerce să dea „lecții de morală”.
„Știm că fotbalul nu trăiește într-un vid și suntem conștienți că există multe provocări și dificultăți de natură politică în lume, dar vă rugăm să nu permiteți ca fotbalul să fie târât în fiecare bătălie ideologică sau politică”, se arată în scrisoarea semnată de președintele FIFA Gianni Infantino și de secretarul general Fatma Samoura.
La rândul său, șeicul Mohammed bin Abdulrahman Al-Thani a spus că criticile la adresa țării sale sunt o „ipocrizie”, o campanie dusă de un grup mic de oameni „în cel mult 10 țări, nereprezentativ pentru restul lumii”.
Zece asociații europene de fotbal – inclusiv cele din Anglia și Țara Galilor – au răspuns că „drepturile omului sunt universale și se aplică peste tot”. De asemenea, au îndemnat FIFA să își îndeplinească două promisiuni încă neîndeplinite: un fond de compensare și un centru pentru lucrătorii migranți.
Poate Cupa Mondială să aducă schimbări sociale?
Qatar 2022 a forțat cu siguranță sportul să ia în considerare în ce măsură astfel de turnee pot aduce schimbări sociale, dacă compromisul revine țării gazdă. Este greu de argumentat că găzduirea de evenimente sportive majore în Rusia și China, de exemplu, a fost un catalizator al schimbării.
Cei mai mulți sunt de acord că modificările aduse sistemului de muncă din Qatar în ultimii ani s-au produs doar din cauza controlului internațional mai mare care a însoțit organizarea Cupei Mondiale.
Cu toate acestea, grupurile pentru drepturile omului se arată consternate de eșecul înființării unui Centru pentru lucrătorii migranți și a unui fond de compensare pentru familiile celor uciși sau răniți.
În egală măsură, în timp ce unii politicieni și fani au spus că nu vor călători în Qatar din principiu, iar unele orașe europene au spus că nu vor arăta meciuri în locuri publice în semn de protest față de încălcările drepturilor omului, există și voci care consideră că a fost corectă decizia de a acorda Qatarului organizarea acestei Cupe Mondiale.
Însă mulți oameni consideră că este ipocrit din partea FIFA să declare angajamentul său față de nediscriminare în statut, acordând în același timp Cupa Mondială unor gazde care se orientează după legi ce îi fac pe unii oameni să nu fie pur și simplu ei înșiși.
Sportswashing
Dacă termenul de „sportswashing (spălare a imaginii prin sport)” a fost cândva un concept nou, acum pare să fie un standard pentru evenimentele internaționale majore. Dar Cupa Mondială, care începe duminică, pare să fi contribuit până acum mai mult la a păta imaginea fotbalului decât să o îmbunătățească pe cea a Qatarului.
The Guardian transmite că fanii îndrăgostiți, precum și militanții pentru drepturile omului s-au plâns că această Cupă Mondială arată mai mult ca un eveniment murdărit de acuzații privind corupția decât ca o sărbătoare plină de bucurie a jocului.
Apărătorii deciziei prin care Qatarului i s-a acordat șansa de a organiza Cupa Mondială spun că evenimentele importante pot fi pârghii pentru îmbunătățirea situației drepturilor omului. În cazul Qatarului, s-au înregistrat progrese modeste, inclusiv un salariu minim (foarte scăzut). Dar timpul se scurge pentru a realiza schimbări suplimentare și există scepticism cu privire la faptul că chiar și aceste câștiguri mici vor rezista în timp.
Jocurile Olimpice de iarnă din 2014 de la Soci și Cupa Mondială din 2018 nu au adus îmbunătățiri ale drepturilor omului în Rusia. În anii care au trecut între Jocurile Olimpice de vară din 2008 și Jocurile Olimpice de iarnă din acest an s-a înregistrat o represiune tot mai mare în China.
O parte a problemei este că statele bogate, dar represive par să simtă că au cel mai mult de câștigat din găzduirea unor astfel de evenimente. Nu este un secret pentru nimeni că Arabia Saudită, care va găzdui Jocurile Asiatice de iarnă din 2029, în inima deșertului, este hotărâtă să câștige competiția pentru a organiza și o Olimpiadă.
Regimurile care caută să-și îmbunătățească imaginea prin sport au reușit să încheie colaborări de promovare cu unele dintre vedete internaționale ale sportului, de la David Beckham la Pep Guardiola. Fostul căpitan al naționalei de fotbal a Angliei a fost puternic criticat pentru că a fost de acord să fie ambasador al Qatarului pentru promovarea Cupei Mondiale, într-un acord în valoare de până la 150 milioane de lire sterline, notează Sky News.
Provocarea pe care o reprezintă spălarea imaginii prin sport nu va fi abordată cu adevărat decât dacă organismele internaționale de conducere nu suferă schimbări fundamentale.
Deși arată puține semne că au acceptat acest lucru, această Cupă Mondială sugerează că, în sfârșit, unele asociații naționale ar putea începe să gândească diferit. Cel puțin unii jucători și oficiali își dau seama că fotbalul trebuie să-și îmbunătățească jocul.
Selecționerul Olandei, Louis van Gaal, a criticat dur FIFA pentru organizarea Campionatului Mondial în Qatar: „E ridicol că mergem să jucăm acolo. Ce spunea FIFA? Trebuie să ajutăm la dezvoltarea fotbalului din zonă. Și faci asta organizând o Cupă Mondială acolo? E fără cuvinte! Ce mai contează? Mereu am fost împotriva FIFA. Totul e despre bani, despre interese comerciale. Acestea sunt singurele lucruri care contează pentru FIFA,” a spus Louis van Gaal într-o conferință de presă, potrivit The Telegraph.
La rândul său, legendarul jucător francez Eric Cantona a spus că nu va urmări Campionatul Mondial din Qatar, fiind deranjat de modul în care oamenii sunt tratați acolo. „Nu-mi pasă de Campionatul Mondial din acest an, nu e un turneu adevărat pentru mine. Nu sunt împotriva ideii de a organiza Mondialul într-o țară unde există posibilitatea de a dezvolta fotbalul, cum ar fi SUA sau Africa de Sud. Dar Qatar nu este o țară potrivită pentru fotbal! Campionatul Mondial este organizat acolo doar pentru bani! Este oribil cum au fost tratați oamenii care au lucrat la construirea stadioanelor,” a spus Cantona, citat de Middle East Eye.
Motto-ul folosit de echipa de campanie a Qatarului din 2010 a fost „Așteaptă-te la ceva uimitor”. La mai bine de un deceniu de atunci, când această Cupă Mondială din deșert începe în sfârșit, mulți vor găsi că este cu adevărat uimitor dacă acest eveniment va fi amintit în cele din urmă mai mult pentru fotbal, decât pentru furtuna de controverse și critici care l-a precedat.
Grupele de la Campionatul Mondial Qatar 2022
Ediția din Qatar 2022 a Campionatul Mondial va fi ultima cu 32 de echipe la start, împărțite în 8 grupe.
- Grupa A: Qatar, Ecuador, Senegal, Țările de Jos
- Grupa B: Anglia, Iran, Statele Unite, Țara Galilor
- Grupa C: Argentina, Arabia Saudită, Mexic, Polonia
- Grupa D: Franța, Australia, Danemarca, Tunisia
- Grupa E: Spania, Costa Rica, Germania, Japonia
- Grupa F: Belgia, Canada, Maroc, Croația
- Grupa G: Brazilia, Serbia, Elveția, Camerun
- Grupa H: Portugalia, Ghana, Uruguay, Coreea de Sud
Din 2026, 48 de echipe vor merge la Mondial.
Citește și: Rod Stewart, invitat să cânte la Cupa Mondială FIFA 2022 din Qatar, a refuzat oferta de un milion de dolari
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
