Video&Foto Bruxelles a fost sub asediu. Fermierii au aprins focuri în fața Parlamentul European. Incendiile sunt stinse cu tunuri cu apă
Bruxelles e sub asediu. Fermierii au aprins focuri, dau cu petarde și au blocat bulevardele cu peste o mie de tractoare chiar în timp ce șefii de state și de guverne s-au reunit în ședința Consiliului European. Furia agricultorilor europeni nu s-a potolit, în ciuda concesiilor făcute de Bruxelles. Protestatarii au încercat să forțeze intrarea în Parlamentul European, iar scutierii au intervenit cu tunuri cu apă și grenade lacrimogene.
Incendiile provocate de protestatari, stinse cu tunuri cu apă
ACTUALIZARE 19.40 Forțele de ordine din Bruxelles au intervenit pentru a dispersa protestul fermierilor, organizat la câteva străzi de locul în care s-au întâlnit liderii UE.
Zeci de scutieri, alături de tunuri cu apă, golesc Place de Luxembourg de protestatari.
Tunurile cu apă au început să stingă incendiile pornite de fermierii care au demonstrat toată ziua. Scutierii au împins oamenii din piață, astfel încât tunurile cu apă să ajungă să stingă flăcările.
Nu au avut loc incidente.
Von der Leyen: „Fermierii pot conta pe sprijinul european”
ACTUALIZARE 18.00 Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și prim-miniștrii Belgiei și Olandei se vor întâlni astăzi cu reprezentanții grupurilor agricole care protestează la Bruxelles.
„Fermierii pot conta pe sprijinul european”, a spus Von der Leyen.
Ea a vorbit într-o conferință de presă despre fermierii care protestau la câteva străzi distanță. Șefa CE a spus că fermierii joacă un rol esențial în economia și societatea Europei, iar munca lor contribuie în mare măsură la securitatea alimentară a europenilor.
„Fermierii europeni sunt dinamici. În 2022, productivitatea s-a îmbunătățit cu 13%, datorită eforturilor lor. Și contribuie pozitiv la comerțul nostru exterior: anul trecut, exporturile agroalimentare au crescut cu 5%”, a spus von der Leyen.
„Cred că este corect să spun că fermierii noștri au dat dovadă de o rezistență remarcabilă în fața crizelor recente, dar rămân multe provocări. De exemplu, tensiunea asupra prețurilor agroalimentare sau a pieței globale foarte competitive, care duce la incertitudine și, desigur, nevoia de a rămâne competitivi în timp ce au standarde înalte pentru protecția mediului. Este un efort foarte complex. Fermierii pot conta pe sprijinul european”, a continuat ea.
Bugetul Politicii Agricole Comune alocă agriculturii aproape 390 de miliarde de euro – adică aproape o treime din bugetul european. Și numai în 2023, Europa a oferit asistență excepțională de peste 500 de milioane de euro fermierilor afectați de criză.
„Știm că acest sprijin este crucial. Și știm că fermierii îl folosesc bine. Dar, în paralel, Comisia lucrează acum cu statele membre pentru a aborda provocările immediate”, a mai spus Von der Leyen.
„Desigur, trebuie să apărăm interesele legitime ale fermierilor noștri în negocierile noastre comerciale, în special prin asigurarea unor condiții de concurență echitabile în ceea ce privește standardele atunci când avem acorduri comerciale. Știu că fermierii sunt preocupați de povara administrativă. Comisia va colabora cu președinția belgiană a Consiliului UE pentru o propunere de reducere a sarcinii administrative”, a mai spus Von der Leyen.
Premierul belgian, către protestatari: Blocarea țării nu e soluția
ACTUALIZARE 12.17 Premierul belgian Alexander De Croo a făcut apel la protestatari să nu blocheze Bruxelles-ul pentru că nu aceasta e soluția. „Bruxelles este un oraș asediat”, a spus el.
El le-a transmis fermierilor că există disponibilitate din partea autorităților pentru a discuta revendicările lor, dar a făcut apel ca protestatarii să nu blochze orașul.
În această dimineață, „Bruxellesul e un oraș asediat”, a spus el.
Deși a subliniat că înțelege nevoia de a protesta, a făcut apel la fermieri să nu riște să piardă sprijinul de care se bucură din partea unei părți a populației. „Sunt oameni care merg la muncă, cei care își duc copiii la școală... Blocajele au impact și asupra aprovizionării cu alimente către supermarketuri... Blocarea țării nu este direcția de urmat, cu atât mai puțin desigur vandalismul sau violenţa", a declarat el.
Violențe la Bruxelles între protestatari și forțele de ordine
ACTUALIZARE 11.55 Protestatarii încearcă să forțeze intrarea în Parlamentul European. Manifestanţii au aruncat cu pietre, ouă şi sticle cu bere asupra poliţiei. Circulaţia era perturbată în mai multe locuri din capitală. Cartierului European, de la Rue de la Loi până la tunelul Belliard, era inaccesibil.
La fața locului au venit scutierii care au folosit tunuri cu apă și grenade lacrimogene.
Au avut loc mai multe confruntări între un grup violent de protestatari și forțele de ordine. Nu e clar dacă acești protestatari sunt fermieri. Anterior, ei au distrus o statuie din piață.
Forțele de ordine încearcă să stingă focurile de la pneurile incendiate.
Fermierii spun că nu sunt plătiţi suficient, că sunt sufocaţi de taxe şi reguli ecologice şi că se confruntă cu o concurenţă neloială din străinătate. Aceştia au obţinut deja mai multe concesii, inclusiv o propunere a Comisiei Europene de a limita importurile de produse agricole din Ucraina şi de a relaxa unele reglementări de mediu privind terenurile nelucrate.
Fermierii au blocat bulevardele cu peste 1.000 de tractoare
ACTUALIZARE 11.45. Aproximativ 1.000 de tractoare blocau joi principalele artere rutiere din Bruxelles, unde are loc un summit al Uniunii Europene, pe fondul nemulţumirilor fermierilor faţă de politica europeană în acest domeniu, transmite Reuters.
''Sunt 1.000 de tractoare sau maşini agricole'', a declarat un purtător de cuvânt al poliţiei.
El a precizat că aceşti fermieri provin în special din Belgia.
''Dacă iubiţi Pământul, sprijiniţi-i pe cei care îl gestionează'', scria pe un banner, iar un altul avea mesajul ''No farmers, no food''.
Străzile din Bruxelles sunt blocate de sute de tractoare din Belgia, dar și din alte țări europene. În zonă este fum negru, iar protestatarii aruncă cu petarde.
Acest protest are loc în timp ce la câteva sute de metri depărtare are loc Consiliul European extraordinar.
Liderii europeni se întâlnesc azi la Bruxelles. Problemele fermierilor nu apar pe agenda oficială a discuțiilor. Totuși, agricultorii speră că cele câteva sute de tractoare din apropierea Parlamentului îi vor convinge pe oficiali să ia măsuri puternice.
În Franța, fermierii, care protestează de peste două săptămâni, au intensificat presiunea asupra guvernului blocând autostrăzile cu tractoarele în apropierea Parisului și incendiind baloți de fân pentru a bloca parțial accesul la aeroportul din Toulouse.
Revolta fermierilor francezi a avut și un moment amuzant. Agricultorii și-au trimis copiii la Strasbourg. Sub supravegherea mamelor, cei mici au demonstrat în tractoare și camioane de jucărie. Cei 30 de copii au purtat și pancarte cu revendicările părinților. Iar manifestația a blocat traficul în acea parte a orașului. Nu din cauză că mașinile de jucărie ar fi ocupat strada, ci pentru că foarte mulți pietoni și șoferi s-au oprit din drum ca să îi vadă pe copii.
Între timp, guvernul interimar al Portugaliei a anunțat miercuri un pachet de ajutor de urgență în valoare de 500 de milioane de euro pentru fermieri, încercând astfel să evite proteste așa cum sunt în Franța și în alte părți ale Europei, transmite Reuters.
Cu toate acestea, o serie de asociații mai mici, simțindu-se lăsate deoparte, au anunțat un protest care va avea loc joi dimineață. „Pe 1 februarie, începând cu ora 6 dimineața, fermierii vor merge pe drumurile portugheze cu mașinile lor agricole pentru a lupta pentru dreptul omului la hrană adecvată, pentru condiții echitabile și valorificarea sectorului agricol”, a transmis un grup nou creat, Mișcarea civilă pentru agricultură.
Marți, Confederația Națională a Agriculturii, care reprezintă fermele mici și mijlocii, a declarat că va organiza o serie de proteste, marșuri lente și alte evenimente începând de vineri în orașul Aveiro, din nordul orașului.
Comisia Europeană a propus miercuri să permită fermierilor din blocul comunitar să se folosească de derogarea pentru 2024 din reglementările cuprinse în Politica Agricolă Comună (PAC) care îi obligă să menţină anumite terenuri neproductive, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar. Propunerea Comisiei, trimisă miercuri statelor membre UE, care vor vota pe acest subiect într-o reuniune a comitetului, oferă primul răspuns politic concret la rezolvarea temerilor fermierilor legate de venituri, se arată în comunicat.
Pentru a primi sprijinul PAC la care sunt îndreptăţiţi, fermierii trebuie să respecte un set de nouă standarde în beneficiul mediului şi climei. Acest principiu de condiţionalitate se aplică la aproape 90% din suprafaţa agricolă utilizată în UE şi are un rol important în integrarea practicile agricole sustenabile. Setul de standarde de bază face referire la GAEC, care înseamnă "bunele condiţii agricole şi de mediu".
Standardul 8 GAEC impune alocarea unei ponderi minime din terenul arabil pentru terenuri sau zone neproductive. Acestea din urmă se referă la terenurile lăsate în pârloagă, dar şi la zone cu gard viu sau copaci. De regulă, fermierii care au mai puţin de zece hectare de teren arabil sunt exceptaţi de la această obligaţie. Miercuri, Comisia Europeană a oferit posibilitatea ca toţi fermierii din UE să fie exceptaţi de la această cerinţă, dar să fie eligibili pentru plăţile directe PAC. În loc să lase 4% din teren nelucrat sau neproductiv, se va considera că fermierii UE care cultivă plante fixatoare de azot (mazăre, fasole, linte) şi/sau au culturi secundare pe 7% din terenul lor arabil îndeplinesc cerinţele. Culturile secundare sunt plantele care cresc între două culturi principale. Acest culturi pot servi ca furaje pentru animale sau îngrăşăminte verzi. Folosirea plantelor fixatoare de azot şi a culturilor secundare aduce beneficii mediului.
Propunerea Comisiei urmărește să ofere echilibrul adecvat între oferirea, pe de o parte, a unui sprijin adecvat fermierilor, care se confruntă cu numeroase crize, şi, pe de altă parte, pentru protejarea biodiversităţii şi a calităţii solurilor.
Măsura va fi votată în următoarele zile de statele membre UE în cadrul reuniunii comitetului. După acea, Executivul comunitar va asigura adoptarea oficială. Reglementarea se va aplica retroactiv de la 1 ianuarie 2024. Statele membre UE care vor să aplice derogarea la nivel naţional trebuie să notifice Comisia Europeană în termen de 15 zile, astfel încât fermierii să fie informaţi cât mai curând posibil.
Editor : G.M.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
