Galerie Foto Bosnia este în pericol să se rupă în două și pespectiva războiului este "foarte reală", avertizează un oficial internațional de top
Reprezentatul comunității internaționale în Bosnia avertizează că țara este în pericol iminent de divizare și că există perspective "foarte reale" de întoarcere la conflict, scrie The Guardian.
Într-un raport către ONU văzut de publicația britanică, Christian Schmidt, Înaltul Reprezentant pentru Bosnia și Herțegovina, spune că dacă separatiștii sârbi își duc la îndeplinire amenințarea de a-și recrea propria armată, împărțind forțele armate naționale în două, vor trebui trimise înapoi mai multe trupe de menținere a păcii pentru ca situația să nu evolueze într-un nou război.
Activitatea de menținere a păcii în Bosnia este în prezent în sarcina unei forțele reziduale a UE (Eufor), care numără 700 de oameni. NATO are o prezență formală și un sediu în Sarajevo. Mandatul de un an urmează să fie reînnoit săptămâna aceasta la Consiliul de Securitate al ONU, însă Rusia a amenințat să blocheze rezoluția dacă nu sunt eliminate toate referințele la un Înalt reprezentant, astfel subminând autoritatea lui Schimdt de a supraveghea aplicarea acordului de pace de la Dayton, încheiat în 1995.
Bosnia-Herţegovina, cu cele trei grupuri etnice principale ale sale - bosniaci, sârbi şi croaţi, este condusă de o administraţie foarte complexă, multietnică, în frunte cu o preşedinţie tripartită. Ţara rămâne împărţită între două regiuni în mare parte autonome: Republica Srpska (RS) dominată de sârbi şi Federaţia Bosniei şi Herţegovina (FBiH), partajată între bosniaci şi croaţi.
În primul său raport de la preluarea postului, la 1 august, Christian Schmidt, un fost ministru german, a avertizat că Bosnia se confruntă cu "cea mai mare amenințare existențială din perioada postbelică".
Liderul serbilor bosniaci, Milorad Dodik, a amenințat cu retragerea din toate instituțiile statului, inclusiv armata națională formată cu sprijin internațional în ultimii 25 de ani, și refacerea unei forțe sârbe. Pe 14 octombrie, Dodik a spus că va forța armata bosniacă să se retragă din Republica Srpska (jumătatea sârbă a Bosniei) după ce le va încercui barăcile. El a mai zis că dacă Vestul va încerca să intervină militar, are "prieteni" care i-au promis susținerea cauzei sârbești - o presupusă referire la Serbia și Rusia.
Polițiștii sârbo-bosniaci au desfășurat luna trecută un exercițiu antiterorist pe muntele Jahorina, de unde forțele sârbești au bombardat Sarajevo în asediul lung de 3 ani (1992-1995).
"Asta înseamnă secesiune fără proclamarea ei", a scris Schmidt în raportul livrat vineri secretarului general al ONU, Antonio Guterres. Înaltul Reprezentant mai spune că acțiunile lui Dodik "pun în pericol nu doar pacea și stabilitatea țării și regiunii, dar - fără măsuri din partea comunității internaționale - ar putea duce la destrămarea acordului de pace de la Dayton".
Christian Schmidt a mai spus că sunt posibile ciocniri între forțele de ordine bosniace și polițiștii sârbo-bosniaci.
"Dacă forțele armate din Bosnia şi Herţegovina se separă în două sau mai multe armate, nivelul prezenței militare internaționale va trebui reevaluat", a avertizat Schmidt.
"O lipsă de reacție la situația actuală ar pune în pericol acordul de la Dayton, în timp ce instabilitatea în Bosnia și Herțegovina ar avea implicații regionale mult mai mari", a spus el. "Perspectivele unei divizări suplimentare și confictului sunt foarte reale".
Avertizările lui Înaltului Reprezentant vin în timp ce Consiliul de Securitate al ONU se pregătește să reînnoiască rezoluția prin care prelungește mandatul Eufor și NATO.
Rusia ameninţă cu veto în Consiliul de Securitate ONU
Moscova a ameninţat să se opună prin veto autorizaţiei Consiliului de Securitate pentru forţa multinaţională de stabilizare condusă de europeni în Bosnia-Herţegovina, au declarat mai multe surse citate de DPA, potrivit Agerpres. Kremlinul s-a opus numirii lui Christian Schmidt de către Consiliul de Implementare a Păcii, un organism creat pentru a implementa prevederile acordului de la Dayton, și refuză să îi recunoască autoritatea.
Un vot era programat marţi în Consiliu. Acum el a fost amânat pentru miercuri după-amiază. Autorizarea prealabilă a forţei de stabilizare de către cei 15 membri ai Consiliului expiră vineri.
Rusia şi alţi câţiva membri în principal occidentali ai Consiliului de Securitate au fost în dezacord recent cu privire la politica în Bosnia-Herţegovina. În urmă cu câteva luni, Rusia şi China au încercat fără succes să desfiinţeze funcţia de Înalt Reprezentant pe care Schmidt şi-a asumat-o la 1 august, susţinând că postul nu mai este necesar. Dar diplomaţii occidentali la New York au subliniat că Consiliul de Securitate nu are autoritatea de a decide dacă va continua funcţia de Înalt Reprezentant.
Acordul de pace de la Dayton din 1995, care a pus capăt Războiului din Bosnia din 1992-1995, solicită ca un Consiliu de Implementare a Păcii să numească un Înalt Reprezentant. O sursă diplomatică a spus că în negocierile în curs privind autorizarea forţei de stabilizare, Moscova a cerut ca orice menţiune a Înaltului Reprezentant să fie eliminată din acord.
Genocidul de la Srebrenița
Între 1991 și 1999, statul Iugoslavia s-a despărțit violent în mai multe entități care au luat naștere pe teritoriile pe care se aflau atunci statele Serbia și Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, Croația, Macedonia și Slovenia.
Dintre toate conflictele, cel din Bosnia a fost cel mai sângeros, întrucât acest teritoriu era cel mai divizat din punct de vedere etnic și religios.
Masacrul din Srebrenița (Bosnia), desfășurat într-o enclavă care ar fi trebuit să se afle sub protecția ONU, a fost cea mai gravă atrocitate petrecută în Europa după Al Doilea Război Mondial.
Trupele armatei iugoslave, retrase din Croația și denumite Armata Sârbilor Bosniaci, au ocupat o bucată mare din teritoriul Bosniei. Peste un milion de musulmani bosniaci și croați au fost alungați din casele lor, într-un proces de purificare etnică. Până la încheierea războiului, în 1995, cel puțin 100.000 de oameni au murit.
Editor : V.M.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
