Bhutan a înregistrat un singur deces de COVID-19 de la începerea pandemiei. Pe 7 ianuarie 2021, un bărbat de 34 de ani internat într-un spital din capitala Thimpu, cu afecțiuni la ficat și rinichi, a murit după ce s-a infectat cu COVID-19. Acesta a fost primul deces de coronavirus din regatul Bhutan. Nu din acea zi, săptămână sau lună, ci de la începutul pandemiei, relatează CNN. Până acum în statul asiatic au fost raportate 867 de cazuri de coronavirus.
Bhutan este una dintre cele mai sărace țări din lume, cu un PIB pe cap de locuitor de 3.412 de dolari. În același timp, locuitorii săi sunt considerați printre cei mai fericiți oameni din lume. Când pandemia a început, Bhutan era slab pregătită să lupte cu coronavirusul și era văzută ca o țară vulnerabilă. Cu toate acestea, regatul asiatic a combătut cu succes virusul și experința sa reprezintă o poveste de succes din pandemie.
China a anunțat OMS pe 31 decembrie, Bhutan a acționat în două săptămâni
Pe 31 decembrie 2019, China a raportat către Organizația Mondială a Sănătății (OMS) o epidemie de pneumonie cu cauze necunoscute.
Deși granița sa nordică cu China era închisă de zeci de ani, până pe 11 ianuarie Bhutan începuse deja să redacteze planul său de reacție, iar de pe 15 ianuarie a introdus în aeroporturi și alte puncte de intrare în țară scanere și aparate de măsurat temperatura pentru a depista posibilele cazuri de afecțiuni respiratorii, scrie The Atlantic. La sud, Bhutan se învecinează cu India, țară care a ajuns în prezent pe locul doi în lume după numărul de bolnavi și pe locul patru în lume după numărul de victime ale coronavirusului.
Bhutan avea la începutul lui 2020 aproximativ 318 medici, dintre care doar unul cu pregătire pentru terapie intensivă. Sistemul medical avea 3.000 de angajați, iar la dispoziția acestora exista un singur aparat de testare PCR, totul pentru o populație de 760.000 de oameni.
Pe 6 martie, în Bhutan a fost raportat primul caz de COVID-19, la un turist american de 76 de ani. În mai puțin de șapte ore, aproape 300 de persoane care ar fi luat contact cu el au fost depistate și introduse în carantină. "Probabil a fost un fel de record", a declarat atunci ministrul Sănătății Dechen Wangmo, un epidemiolog educat la Yale, pentru ziarul local Kuensel.
Regatul asiatic a reușit să se apere de coronavirus prin reacții rapide, o conducere competentă și cooperarea populației. Deși turismul este una dintre principalele ramuri ale economiei sale, Bhutan și-a închis rapid granițele. S-a apelat la testări în masă, anchete epidemiologice și măsuri de distanțare socială. A fost distribuit populației dezinfectant de mâini, angajații din sistemul medical au fost instruiți să efectueze teste pentru coronavirus și cum să trateze afecțiunile respiratorii. Totodată, Bhutan a extins perioada de carantină recomandată de OMS, de la 14 zile la 21 de zile, pentru a elimina posibilitatea ca o persoană în care virusul s-ar afla în stare de incubație să răspândească boala. În același timp, au avut loc campanii de informare și a fost lansată o aplicație de urmărire a celor care ar fi intrat în contact cu un bolnav.
Trei membri ai guvernului, experți în domeniul sănătății
Este de menționat faptul că trei trei membri ai guvernului din Bhutan, premierul, ministrul Sănătății și ministrul de Externe sunt doctori sau experți în sănătate publică. Ei se intitulează "Guvernul sănătos" și s-au bazat pe date științifice atunci când au plănuit răspunsul regatului la pandemie. Premierul Lotay Tshering, un chirurg respectat care a continuat să profeseze în zilele de sâmbătă pe durata crizei, a dormit o perioadă în biroul său, pentru a evita să își infecteze familia dacă se îmbolnăvea.
Regele Jigme Khesar Namgyel Wangchuck s-a și el implicat în lupta împotriva virusului, vizitând spitalele pentru a-i încuraja pe medici și pornind un fond de ajutorare care până acum a acordat 19 milioane de dolari cetățenilor din Bhutan afectați de pandemiei.
Pe lângă viteze de reacție în fața amenințării, este de remarcat și stadiul de pregătire în care se afla Bhutan. În 2018, țara asiatică a pus la punct un centru de operațiuni de urgență pentru OMS, iar un an mai târziu a dotat laboratorul Centrului Regal pentru Controlul Bolilor pentru a putea detecta noile virusuri de gripă, dar și coronavirusuri, precum SARS-CoV-2. Tot în 2019 a derulat împreună cu OMS un exercițiu pe aeroportul internațional din Thimpu, care presupunea sosirea unui pasager străin infectat cu o nouă tulpină de coronavirus.
În același timp, pentru că medicii existenți nu erau suficienți, când regatul a crescut numărul aparatelor de testare PCR de la unu la cinci, autoritățile au instruit tehnicieni veterinari și angajați din alte domenii, precum și studenți la medicină, pentru a preleva mostre în teren și efectua teste.
Editor : V.M.
