Militarii din Belarus îi presează pe solicitanții de azil din Orientul Mijlociu, care au rămas blocați în țară după ce li s-a promis accesul în UE, să treacă granița în Ucraina aflată în plin război, spun oamenii din taberele din Belarus, potrivit The Guardian.
Pe data de 5 martie, zeci de solicitanți de azil blocați de luni de zile într-o tabără improvizată din Bruzgi, sat din Belarus aflat la aproximativ 1 kilometru de frontiera cu Polonia, au primit de la soldați ordin, sub amenințarea cu arma, să părăsească clădirea și li s-au oferit două opțiuni: prima - să traverseze granița în Polonia, unde grănicerii îi obligă să se întoarcă, sau să meargă în Ucraina, a spus unul din migranți.
„Șapte polițiști de frontieră pe care nu i-am mai văzut până acum au intrat în clădire”, a spus un bărbat care a ajuns în Belarus în toamna anului trecut, cu identitate și naționalitate protejate din motive de securitate.
„Purtau haine militare și au intrat în clădire cu armele în mână, ne-au bătut și au spus că avem două opțiuni – fie să trecem granița în Polonia, fie să mergem în Ucraina.”
UE l-a acuzat în toamna anului trecut pe președintele din Belarus, Alexander Lukașenko, că a provocat în mod deliberat o criză a refugiaților la frontiera sa de est, organizând accesul oamenilor din Orientul Mijlociu până la Minsk și promițându-le trecerea spre UE. Mișcarea a fost văzută ca o reacție la sancțiunile impuse de la Bruxelles regimului din Belarus, în urma represiunilor împotriva societății civile și a oponenților politici.
În noiembrie, autoritățile din Belarus au escortat mii de oameni la granița poloneză. Martorii au povestit pentru The Guardian că trupele din Belarus au organizat grupuri de până la 50 de persoane, au tăiat sârma ghimpată și le-a înlesnit trecerea în Polonia.
Sute de oameni au reușit să se sustragă controalelor poliției poloneze ascunzându-se în păduri, dar alții au fost prinși și obligați, chiar și prin acte de violență, să se întoarcă în Belarus. Odată cu venirea iernii, autoritățile din Belarus au început să-i mute pe cei care nu au putut trece granița în Polonia într-un depozit vamal uriaș, transformat în tabără pentru migranți, la Bruzgi.
Peste o mie de oameni și-au petrecut aproape patru luni în acest adăpost, înghesuiți printre rafturi, pe paturi improvizate, făcute din scânduri și cutii de carton.
Migranții din Orientul Mijlociu au primit ordin de la soldații din Belarus să evacueze tabăra de la granița cu Polonia
Ordinul de evacuare a adăpostului a venit în a 10-a zi de război.
Migrantul a povestit pentru sursa citată că, în ziua respectivă, soldații din Belarus au început să inspecteze „fiecare centimetru din tabără”, intrând în fiecare cort și adunând oameni pentru a le comunica noile directive. „Toată lumea se întreba ce viitor vom avea”, a spus el. „Suntem oameni pașnici. Sunt familii cu copii. Ce vor acești oameni înarmați de la noi?”
Militarii au anunțat că au primit ordin să elibereze adăpostul. „Ne-au ordonat să ne întindem la pământ și ofițerul i-a întrebat pe oameni dacă vor să meargă în Polonia sau în Ucraina”.
Chiar dacă Polonia a primit peste un milion de refugiați ucraineni, organizațiile caritabile nu au încetat să acorde sprijin migranților care au trecut granița polono-belarusă. Anna Alboth, de la Minority Rights Group, și unul dintre co-fondatorii Grupa Granica, o rețea poloneză de ONG-uri care monitorizează situația de la granița cu Belarus, a declarat că a observat o creștere a numărului de solicitanți de azil care trec din Belarus în Polonia, întărind mărturiile migranților care spun că li s-a ordonat să părăsească tabăra din Belarus.
„Grănicerii polonezi continuă să-i preseze să se întoarcă în Belarus”, a spus ea. „Chiar și ieri am fost în legătură cu o familie siriană formată din 10 persoane, inclusiv câțiva copii. Din păcate, nu am reușit să-i ajutăm cu mâncare și haine, pentru că între timp au fost returnați în Belarus”.
Organizațiile de caritate se tem că solicitanții de azil vor fi din nou folosiți ca arme și se va declanșa o nouă criză la granița de nord-est a Poloniei, care riscă să provoace un haos politic și logistic fără precedent într-o țară care se luptă deja să facă față migrației în masă a ucrainenilor care fug de război.
„Dar dacă, de data asta, bielorușii nu îi vor împinge spre Lituania sau Polonia, ci în Ucraina? Bielorușilor nu le pasă de viața acelor oameni, asta știm deja”, a declarat pentru The Guardian Anna Alboth.
Lukașenko s-a apropiat și mai mult de Putin în ultimele luni, iar trupe rusești au fost staționate la granița dintre Belarus și Ucraina înainte de invazia de luna trecută. Într-un interviu recent acordat pentru The Guardian, Svetlana Tihanovskaia, lidera opoziției din Belarus aflată în exil, a spus că este de părere că, după invadarea Ucrainei de către trupele ruse, Lukașenko a cedat de fapt controlul țării sale Kremlinului.
„Încercăm să convingem trupele din Belarus să nu participe la invazie. Comunicăm cu mame ale soldaților încercând să le convingem să nu-și lase copiii să intre în acest război”, a spus Tihanovskaia.
Câțiva migranți cărora li s-a cerut să plece în Ucraina s-au temut în primă fază că soldații din Belarus vor să le propună să lupte alături de ruși, însă această „ofertă” ar fi respinsă de toți migranții.
Putin a dat undă verde pentru o armată de până la 16.000 de voluntari din Orientul Mijlociu, iar armata siriană ar fi început să recruteze militari din propriile sale trupe pentru a lupta alături de Rusia în Ucraina, promițând salarii de 3.000 de dolari pe lună, adică de aproape 50 de ori mai mult decât salariul lunar al unui soldat sirian.
Editor : D.C.
