Autoritățile din Belarus, cel mai apropiat aliat al Rusiei, au lansat joi o investigație asupra unui grup de 20 de analiști și comentatori independenți aflat acum în afara țării, fiind acuzați de „vătămarea securității naționale”. Ancheta urmează unei serii de percheziții și arestări, mulți dintre cei vizați fiind dintre cei care au fost cândva închiși pentru disidență politică împotriva președintelui Alexander Lukașenko, transmite Reuters.
Un grup pentru drepturile omului a declarat că peste 150 de persoane au fost afectate de acțiunea regimului lui Lukașenko. Statele Unite, care au impus sancțiuni aliatului Rusiei, alături de Uniunea Europeană, au denunțat recentele măsuri.
Comitetul de Investigații din Belarus a declarat că analiștii vizați de anchete „au luat parte activ la dezvoltarea și implementarea conceptului de activități distructive care vizează afectarea securității naționale”.
Grupul include comentatori politici și economiști, precum și oficiali care au legături cu liderul opoziției în exil, Svetlana Tihanovskaia, învinsă de Lukașenko la alegerile din 2020.
„Regimul lui Lukașenko a inițiat un dosar penal împotriva a 20 de analiști și experți, amenințându-i cu închisoarea”, a scris Tihanovskaia, care locuiește în Lituania, pe X, fostă Twitter.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
„Acest ultim val de represiune este răzbunarea regimului asupra celor care ne iubesc țara și caută o cale reală de ieșire din criza politică din Belarus, creată de dictator”, se mai spune în mesaj.
Grupul pentru drepturile omului Viasna (Primăvara) a scrie pe site-ul său că cel puțin 157 de persoane au fost închise și audiate. Mulți au fost eliberați sau acuzați de infracțiuni minore, dar unii au fost acuzați de favorizarea extremismului.
Departamentul de Stat al SUA a declarat că Washington „condamnă recentele raiduri (și) detenții ale regimului Lukașenko” și a promis că va face guvernul responsabil „pentru represiunea sa internă dură, precum și pentru sprijinul său continuu pentru războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”.
La putere din 1994, Lukașenko a organizat o nouă represiune împotriva disidenței după ce a înlăturat demonstrațiile fără precedent împotriva a ceea ce oponenții săi spun că a fost realegerea lui trucată în 2020.
Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, l-a susținut în acea confruntare, iar Lukașenko a permis Rusiei să-și folosească teritoriul ca punct de trecere pentru invazia sa din 2022 a Ucrainei.
Lukașenko, dependent de Moscova pentru sprijin politic și economic, a acceptat anul trecut să desfășoare arme nucleare tactice rusești în țara sa, la granița de vest a Rusiei, dar a respins orice acuzație de angajare a trupelor sale în războiul din Ucraina.
Editor : M.I.
