BBC: Șefa ONU din Myanmar încearcă să ascundă genocidul rohingya

O catastrofă umanitară de proporțiile etincidului bosniac se desfășoară în prezent sub ochii noștri, în Myanmar, unde comunitatea rohingya este victima unor represalii militare sângeroase.

Expresia „epurare etnică” a fost folosită la nivelul ONU pentru a descrie situația din Myanmar. Presa internațională relatează zilnic despre noi orori cărora le cad pradă etnicii musulmani rohingya, dintre care aproape 40.000 au reușit să fugă în țara vecină, Bangladesh, găsindu-și adăpost în tabere improvizate.

Însă în timp ce în unele birouri ONU băile de sânge din Asia de Sud-Est sunt recunoscute oficial, într-un alt birou de pe ierarhia regională situația pare cu totul alta.

Cel puțin asta reiese dintr-o investigație BBC despre conducerea ONU din Myanmar, care ar încerca să stopeze, în complicitate cu anumiți lideri politici, orice tentativă de a introduce, prin presiune internațională, pe agenda guvernamentală de la Naypyidaw subiectul drepturilor comunității rohingya.

Jurnaliștii britanici susțin că informațiile le-au fost furnizate chiar de surse din interiorul Organizației Națiunilor Unite.

Renata Lok-Dessallien

Potrivit BBC, un fost oficial ONU spune că actuala șefă a filialei din Myanmar a Organizației ar fi încerca să împiedice avocații pentru drepturile omului să viziteze zonele fierbinți ale conflictului.

Oficialii ONU din  Myanmar au negat această afirmație, scrie BBC.

În investigație este vehiculat numele canadiencei Renata Lok-Dessallien, șefa echipei UNCT din cadrul ONU.

Sursele citate susțin că încă dinainte de a se ajunge la această situație infernală, în urmă cu patru ani, Dessallien ar fi căutat constant să blocheze accesul activiștilor pentru drepturile omului pe teritoriile locuite majoritar de rohingya, încercând, de asemenea, să submineze orice tentativă de a aduce în atenția comunității internaționale genocidul iminent din Myanmar.

O voluntară, Caroline Vandenabeele, spune că semnele a ceea ce avea să urmeze erau vizibile de mulți ani.

Caroline și-a format „ochiul” în depistarea tragediilor etnice latente în teatre de război civil precum Rwanda, în perioada premergătoare genocidului din 1993.

„Eram cu un grup de expatriați și oameni de afaceri din Birmania care vorbeau despre rohingya. La un moment dat, un birman spune: «Ar trebui să-i omorâm ca pe niște câini»”, a declarat Vandenabeele pentru BBC.

Între 2013 și 2015, Caroline Vandenabeele a ocupat un post crucial în UNCT din Myanmar: a fost șefa de cabinet a coordonatorului rezident – cea mai înaltă funcție ONU din țară - Renata Lok-Dessallien.

Problema rohingya este una complexă, presărată cu resentimente ideologice conotate religios și a escaladat de-a lungul anilor, până când, în prezent, a luat forma epurărilor etnice. Un alt episod sângeros a avut loc în 2012, când musulmanii rohingya și budiștii rakhine s-au confruntat violent, lăsând în urmă 100 de morți 100.000 de musulmani prizonieri în lagărele din jurul capitalei statului Rakhine, Sittwe.

De atunci, au exista ciocniri periodice între cele două comunități, potențate recent – mai precis, de anul trecut – odată cu apariție unui grup militant rohingya.

Citiți aici investigația integrală.

„Situația umanitară este acum catastrofală”

„Când o treime din populaţia rohingya a fost nevoită să fugă din ţară, puteţi găsi un cuvânt mai bun pentru a descrie ce se întâmplă? Suferinţele, neglijate zeci de ani, au depășit acum granițele Myanmarului, destabilizând regiunea. Situația umanitară este acum catastrofală”, a avertizat la mijlocul lunii septembrie secretarul general al ONU, Antonio Guterres.

Etnicii rohingya trăiesc de sute de ani pe coasta de est a Myanmarului, dar nu sunt recunoscuţi ca cetăţeni ai acestui stat.

Violenţele au debutat luna trecută, după ce militanţi rohingya au atacat 30 de posturi de poliţie şi o tabără a armatei. A urmat o contraofensivă militară copleşitoare.

„Ne-am început drumul acum opt zile, la 6 dimineaţa. În prima zi am trecut trei dealuri. Mi s-au infectat degetele pe drum. Ne-a luat opt zile să străbatem dealurile mari şi jungla şi să ajungem aici. Nu aveam mâncare, aveam doar nişte orez pentru copii. Când treci dealurile nu ai cum să găteşti. Era prea multă suferinţă acolo”, a povestit Manjurul Alam, refugiat rohingya.

Au scăpat de represaliile armatei, dar în tabere nu au minime condiţii sanitare.

„Sunt foarte îngrijorat pentru copii, că se pot îmbolnăvi, pot face o infecţie, pentru că nu avem apă curată. Nu avem ingienă, nu avem toalete”, spune Noor Muhamad, un alt refugiat.

La conducerea guvernului din Myanmar este, de facto, laureata premiului Nobel pentru Pace, Aung San Suu Kyi. Ea este criticată pentru faptul că NU a împiedicat violenţele comise de armată. 

Violențele împotriva musulmanilor rohingya din Myanmar marchează „moartea premiului Nobel pentru Pace”, a declarat liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, acuzând-o în mod direct pe lidera birmană Aung San Suu Kyi, care a primit acest premiu în 1991.

Felul în care a răspuns laureata premiului Nobel pentru pace Aung San Suu Kyi la problema minorității Rohingya din țara sa este dezamăgitor, a declarat și fostul secretar al comitetului de selecție a laureaților prestigiosului premiu,  Geir Lundestad, care a plecat din postul său din comitetul Nobel în 2014, după 25 de ani. Geir Lundestad a precizat că, potrivit statutului Fundației Nobel, lui Aung San Suu Kyi nu-i poate fi retras premiul primit în 1991 pentru „lupta sa nonviolentă pentru democrație și drepturile omului” în Myanmar, stat la acea vreme condus de o juntă militară.

„Ceea ce a făcut pentru a primi Premiul Nobel pentru Pace rămâne valabil”, a spus Lundestad, adăugând că, după decernarea premiului, comitetul Nobel nu are control asupra laureaților.

La rândul său, Aung San Suu Kyi, șefa de facto a guvernului din Myanmar, îi acuză pe rebelii musulmani Rohingya, implicați în atacuri sângeroase în vestul țării, de utilizarea copiilor soldați și de incendierea unor localități.