Ministerul Apărării din Azerbaidjan transmite că a început operațiuni „antiteroriste” în zonele din Nagorno-Karabah aflate sub controlul Armeniei. Tensiunile au escaladat în ultima perioadă în regiune, iar declarațiile de ambele părți, atât ale azerilor, cât și ale armenilor, nu par să liniștească apele. Rusia spune că nu a știut de intervenția militară orchestrată de Baku, iar Uniunea Europeană o condamnă și cere oprirea focului, transmit BBC și DW.
Tensiunile sunt mari de luni de zile, în jurul enclavei etnico-armene, recunoscută la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului. Marți s-au auzit sirene de raid aerian și zgomot de rachete în orașul principal al Karabakhului.
Unsprezece polițiști și civili azeri au fost uciși într-o explozie din cauza unei mine detonate și din cauza unui alt incident, în ultimele luni. Oficialii apărării din regiunea separatistă au declarat că armata azeră a „încălcat încetarea focului de-a lungul întregii linii de contact, cu tiruri de artilerie cu rachete”. Alți reprezentanți ai Karabakhului au vorbit despre o „ofensivă militară la scară largă”.
Ministerul Apărării din Azerbaidjan a transmis oficial, prin mai multe postări pe rețeaua de socializare Facebook, dar și Youtube și site-ul oficial al ministerului, că a distrus o stație radar aparținând forțelor armate armene:
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de Gestionați preferințele – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
“La 19 septembrie, stația radar P-18 aparținând formațiunilor forțelor armate armene de pe teritoriul Azerbaidjanului, unde contingentul rus de menținere a păcii este desfășurat temporar, a fost distrusă printr-o lovitură precisă efectuată de Unitățile Armatei Azerbaidjanului, în direcția regiunii Khojavend.”
Autoritățile de la Baku au cerut marți „retragerea completă” a forțelor armene din regiunea Nagorno-Karabah, spunând că aceasta este condiția pentru pace după lansarea „operațiunilor sale antiteroriste”, conform DW.
„Singura modalitate de a obține pacea și stabilitatea în regiune este retragerea necondiționată și completă a forțelor armate armene din regiunea Karabakh din Azerbaidjan și dizolvarea așa-zisului regim armean (separatist)”, a transmis Ministerul Apărării din Azerbaidjan într-un comunicat.
Separațiștii spun că atacurile din Azerbaidjan au ucis doi civili și că 23 de persoane au fost rănite în atacurile armatei azere, pe care Baku le numește operațiuni „antiteroriste” în regiunea separatistă Nagorno-Karabah, a declarat un oficial separatist din regiune.
Gegham Stepanyan, avocatul separatist pentru drepturile omului în enclava azeră controlată de etnici armeni, a declarat că opt dintre cei răniți sunt copii, conform sursei menționate.
Armenia spune că Azerbaidjanul a lansat o „operațiune la sol”
Armenia a acuzat Azerbaidjanul că a lansat o „operațiune la sol” în disputata regiune Nagorno-Karabah, dar prim-ministrul Nikol Pashinyan a spus că armata sa nu a fost implicată în lupte.
„Azerbaijanul a început o operațiune la sol care vizează curățarea etnică a armenilor din Karabakh”, a declarat Pashinyan într-o apariție televizată. El a adăugat că Armenia nu are o armată în regiune.
„Pentru moment, situația este stabilă de-a lungul întregii granițe a Armeniei cu Azerbaidjan”, a mai spus acesta.
Cei doi vecini, Azerbaidjan și Armenia, au intrat în război de două ori pentru Nagorno-Karabah, mai întâi la începutul anilor 1990 după căderea Uniunii Sovietice și din nou în 2020. În urmă cu trei ani, Azerbaidjanul a recucerit teritoriile din jurul Karabakhului care fuseseră deținute de Armenia din 1994.
Din decembrie, Azerbaidjan a blocat efectiv singura rută către enclava din Armenia, cunoscută sub numele de Coridorul Lachin
Marți, ministerul apărării de la Baku a acuzat forțele armene de „bombardarea sistematică” a pozițiilor armatei sale și a spus că a răspuns prin lansarea de „activități locale, antiteroriste... pentru a dezarma și a asigura retragerea formațiunilor forțelor armate ale Armeniei din teritoriile noastre”.
Instituția insistă că nu vizează civili sau instalații civile, ci a spus în schimb că „numai țintele militare legitime sunt incapacitate de folosirea armelor de înaltă precizie”. Ministerul armean al apărării a spus că afirmațiile privind focul militar armean nu corespund realității.
Sunetul de artilerie s-a auzit marți în capitala regională Karabakh, Khankendi, cunoscută de armeni ca Stepanakert. Se estimează că 120.000 de etnici armeni trăiesc în enclava muntoasă.
Jurnalista Siranush Sargsyan a spus că zonele rezidențiale ale orașului au fost lovite, inclusiv o clădire de lângă ea.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de Gestionați preferințele – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Ministerul de Externe al Rusiei a declarat marți prin purtătoarea de cuvânt Maria Zakharova că a fost avertizat cu câteva minute înainte de ofensiva azeră și a îndemnat ambele țări să respecte acordul de încetare a focului semnat după război, în 2020. De asemenea, aceasta a mai spus că informațiile apărute în presă care sugerează că Azerbaidjanul a avertizat în avans trupele ruse de menținere a păcii staționate în regiune „nu corespund realității”.
„Informația a fost comunicată contingentului rus cu câteva minute înainte de izbucnirea ostilităților”, a spus Zakharova, conform DW.
Uniunea Europeană cere oprirea acțiunilor militare în Nagorno-Karabah
Uniunea Europeană a cerut Azerbaidjanului să oprească „imediat” acțiunile sale militare în Nagorno-Karabah, după ce Baku a declarat că a lansat operațiuni „antiteroriste”. Reprezentantul special regional al UE, Toivo Klaar, a spus că „încetarea imediată a focului este o urgență”.
De asemenea, președintele Consiliului European, Charles Michel, a comentat situația pe X, fostă Twitter.
„Vești devastatoare care vin astăzi din fosta regiune Nagorno-Karabah”, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de Gestionați preferințele – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
El a cerut să se permită un „dialog autentic între armenii din Baku și Karabakh”.
Șeful UE pentru politică externă, Josep Borrell, a spus că forul european „condamnă intervenția militară” și „deplânge pierderea de vieți omenești”.
„Această escaladare militară nu ar trebui folosită ca pretext pentru a forța exodul populației locale”, a spus Borrell. „Violența trebuie să înceteze pentru a oferi un mediu propice pentru discuțiile de pace și normalizare”, a mai precizat Borell, conform DW.
Armistițiul fragil care a pus capăt războiului de șase săptămâni în 2020 a fost supus unei presiuni crescute în ultimele luni
Aproximativ 3.000 de militari ruși de menținere a păcii au fost dislocați pentru a monitoriza încetarea focului, dar atenția Moscovei a fost distrasă de invazia în Ucraina. Prim-ministrul armean Nikol Pashinyan a declarat recent că Rusia „părăsește spontan regiunea”.
Luni, azerii au permis transportul ajutoarelor de la Comitetul Internațional al Crucii Roșii în Karabakh pe două drumuri, unul prin Coridorul Lachin din Armenia și celălalt pe drumul Aghdam din Azerbaidjan.
Au existat speranțe că tensiunile s-ar putea diminua, dar apoi oficialii azeri au spus că șase persoane au fost ucise, inclusiv patru polițiști, atunci când vehiculul lor a dat peste o mină din zona Khojavand, care a fost recapturată în timpul războiului din 2020.
Ministerul Apărării a publicat imagini cu vehiculul distrus, dar oficialii etnici armeni din Karabakh au spus că armata azerbaidjană a fost cea care a încălcat încetarea focului. Azerbaidjanul a negat acumularea de trupe în regiune.
Editor : M.I.
