Ministrul de Finanțe al Austriei a exclus luni orice sancțiuni UE care vizează petrolul și gazele provenite din Rusia, scrie Politico Europe.
„Suntem foarte dependenți de gazul rusesc și cred că astfel de sancțiuni ne-ar afecta mai mult pe noi decât pe ruși”, a declarat Magnus Brunner reporterilor înaintea reuniunii Eurogrup la care ia parte alături de colegii din zona euro. „De aceea suntem împotriva sancțiunilor privind petrolul și gaze rusești”.
Comentariile lui Brunner vin la doar câteva ore după ce președintele francez Emmanuel Macron a cerut noi sancțiuni care vizează cărbunele și petrolul, în timp ce vorbea la postul de radio France Inter.
„Ceea ce s-a petrecut la Bucha necesită un nou set de sancţiuni şi măsuri foarte clare”, a declarat preşedintele francez. „Aşadar, ne vom coordona cu partenerii noştri europeni, în special cu Germania” în „zilele următoare”, a adăugat el, menţionând sancţiuni individuale şi măsuri cu privire la „cărbune şi petrol”.
Pe fondul a „ceea ce se întâmplă în special la Mariupol, trebuie să transmitem semnalul că demnitatea noastră colectivă şi valorile noastre sunt ceea ce apărăm”, a spus în continuare Emmanuel Macron, întrebat cu privire la Ucraina în calitate de preşedinte în exerciţiu şi nu în cea de candidat la preşedinţie.
La rândul său, ministrul de Finanțe al Belgiei, Vincent Van Peteghem, a declarat că țara sa nu se opune unei astfel de acțiuni direcționate.
UE a lovit deja Moscova cu patru runde de sancțiuni, iar discuțiile sunt în desfășurare pentru a introduce un al cincilea pachet, pe fondul rapoartelor conform cărora soldații ruși au executat civili în orașele ucrainene pe care le dețin.
Ministrul Brunner a descris rapoartele ca fiind „extrem de oribile”, dar a spus că „trebuie să rămânem calmi” când vine vorba de sancțiuni. Dar Viena este fericită să continue să sancționeze indivizi ruși, a adăugat ministrul austriac de Finanțe.
„Dacă sancțiunile ne lovesc mai mult decât pe cel pentru care au fost aplicate, nu cred că aceasta este calea potrivită”, a spus Brunner.
Nimic nu este exclus în ceea ce privește Comisia Europeană, a declarat vicepreședintele executiv Valdis Dombrovskis jurnaliștilor, după ce a fost întrebat dacă petrolul va fi inclus în următorul pachet de sancțiuni.
Miniștrii finanțelor din UE discută luni consecințele economice care ar putea veni în urma războiului din Ucraina și modul în care sancțiunile actuale și viitoare ar avea un impact asupra creșterii economice. Comisia Europeană este programată să publice următoarea rundă de previziuni economice la sfârșitul lunii mai.
„Evaluarea noastră actuală este că implicațiile războiului din Ucraina vor duce la o încetinire substanțială a creșterii economice în cadrul UE”, a spus Dombrovskis. „Dar asta nu înseamnă că vom intra nu recesiune”, a adăugat oficialul european.
Citește și: Putin crede că oprirea gazului rusesc în Europa va duce la „criză alimentară, val migrator, și scăderea drastică a nivelului de trai”
Ţările baltice nu mai importă gaze naturale din Rusia
Ţările baltice au încetat să mai importe gaze naturale ruseşti care „nu au mai fost furnizate în Letonia, Estonia şi Lituania de la 1 aprilie", a indicat sâmbătă şeful companiei letone de stocare Conexus Baltic Grid.
„Cu ani în urmă, ţara mea a luat decizii care ne permit în prezent să rupem cu uşurinţă legăturile energetice cu agresorul", a explicat la postul leton de radio Uldis Bariss, CEO al Conexus Baltic Grid.
„Dacă noi putem face asta, o poate face şi restul Europei!", a afirmat el. Ţările baltice sunt acum deservite de rezerve de gaz stocate în subteran în Letonia.
Pe Twitter, preşedintele lituanian Gitanas Nauseda a îndemnat restul Uniunii Europene să urmeze exemplul ţărilor baltice: „Din această lună, nu mai există gaz rusesc în Lituania", a declarat el.
Statele Unite au interzis importul de petrol şi gaze ruseşti după invazia Ucrainei, dar nu şi UE care se aproviziona cu aproximativ 40% din Rusia în 2021.
Anunţul făcut joi de Moscova de a obliga cumpărătorii din ţări „neprietenoase" să plătească pentru gazul rusesc în ruble din conturile din Rusia, totuşi, ar putea schimba jocul.
Germania, dependentă în special de gazul rusesc, a declarat vineri că doreşte să analizeze consecinţele concrete ale acestui decret al Kremlinului, menit mai ales să susţină rubla. Berlinul, ca şi alte ţări din UE, refuză orice plată în ruble către Moscova.
Citește și: Premierul Poloniei spune că „Germania este principalul obstacol în calea sancțiunilor” mai dure împotriva Rusiei
Numărul total al morţilor din suburbiile Kievului, care s-au aflat aproape timp de o lună sub controlul trupelor ruse, nu se cunoaşte deocamdată. Potrivit procurorului general al Ucrainei, Irina Venediktova, corpurile neînsufleţite a 410 civili au fost descoperite în localităţi din regiunea Kievului de unde s-au retras recent trupele ruse.
Moscova a dezminţit execuţiile, dar ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a cerut misiunilor Curţii Penale Internaţionale şi organizaţiilor internaţionale să se deplaseze cât se poate de repede la Bucha şi în alte localităţi din regiunea Kiev pentru a strânge dovezi privind comiterea de crime de război şi împotriva umanităţii de către forţele ruse.
Citește și: Scholz: Occidentul va impune noi sancțiuni Rusiei după Masacrul de la Bucha. Putin și susținătorii lui vor suferi consecințele
Editor : Marco Badea
