S-au încheiat discuțiile Consiliului NATO-Rusia. Stoltenberg: „Există un risc real de apariție a unui nou conflict armat în Europa”
S-au încheiat discuțiile Consiliului NATO și Rusia, care au avut loc miercuri la Bruxelles, pe fondul pesimismului față de progresele înregistrate în urma atitudinilor fără compromisuri adoptate de Moscova și Washington cu privire la tensiunile din Europa de Est. Așteptările au fost scăzute în privința unui rezultat agreat de comun acord, deoarece Moscova își continuă acumularea agresivă de trupe militare la frontiera rusă cu Ucraina, iar NATO nu dorește să facă concesii privind anularea extinderii Alianței spre est.
Delegaţia Rusiei a avertizat asupra riscurilor activităţilor militare NATO şi continuării extinderii
ACTUALIZARE 19:35 - Delegaţia rusă a denunţat, cu ocazia reuniunii NATO-Rusia, activităţile militare ale Alianţei Nord-Atlantice, avertizând asupra riscurilor continuării procesului de extindere, a afirmat, miercuri seară, Aleksandr Gruşko, adjunct al ministrului rus de Externe.
„Reuniunea de astăzi a fost dedicată în mod precis analizării factorilor care contribuie la degradarea securităţii europene, pe care noi i-am observat în ultimii ani”, a declarat Aleksandr Gruşko, citat de agenţiile Sputnik şi RIA Novosti.
Diplomatul rus a criticat extinderea NATO spre frontierele Rusiei, avertizând că acest lucru generează riscuri semnificative de securitate. „În momentul de faţă, sunt numeroase ţări devenite membre NATO care sunt folosite în mod deschis pentru a fi proiectată forţă împotriva Rusiei din diverse zone geografice. Acest lucru erodează grav securitatea noastră şi creează riscuri inacceptabile asupra securităţii noastre, pe care le vom contracara. Extinderea NATO nu va rezolva problemele de securitate din Europa”, a atras atenţia Aleksandr Gruşko, notează sursele citate de Mediafax.
„NATO alocă resurse colosale pentru eforturile de izolare a Rusiei şi nici măcar nu ascunde că aceasta este misiunea Alianţei. Iar acest lucru are un impact distructiv asupra acţiunilor de construire a securităţii europene pe un alt tip de principii”, a subliniat Aleksandr Gruşko.
Diplomatul rus a salutat organizarea sesiunii Consiliului NATO-Rusia, explicând că reuniunea a fost „necesară”. „Am discutat direct, sincer, fără a ne ascunde după colţuri, utilizând formule corecte din punct de vedere politic, am argumentat că o escaladare a situaţiei riscă să conducă la cele mai imprevizibile şi grave consecinţe pentru securitatea Europei. Iar Rusia nu este de acord cu un astfel de scenariu”, a insistat Aleksandr Gruşko.
Delegaţia rusă, condusă de Aleksandr Gruşko, adjunct al ministrului rus de Externe, şi de Aleksander Fomin, adjunct al ministrului rus al Apărării, a cerut Alianţei Nord-Atlantice să nu mai furnizeze echipamente militare Ucrainei.
Înaintea Consiliului NATO-Rusia, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a afirmat, conform agenţiei Associated Press, că Rusia aşteaptă răspunsuri rapide privind garanţiile de securitate. „Situaţia securităţii europene şi cea a intereselor noastre naţionale au atins un punct critic. Este destul de evident că extinderea NATO generează ameninţări pentru noi”, a subliniat Dmitri Peskov.
Citește și: Rusia: NATO trebuie să îndeplinească toate cerințele de securitate ale Moscovei, nu doar unele propuneri
SUA cer Moscovei să continue discuțiile despre Ucraina și controlul armamentului
ACTUALIZARE: Statele Unite i-au cerut miercuri Rusiei să continue discuţiile după o primă rundă de convorbiri cu privire la Ucraina, desfăşurată în această săptămână, inclusiv în legătură cu subiecte precum controlul armamentului, informează Reuters.
„Dacă Rusia pleacă... atunci va fi destul de evident că nu a fost niciodată serioasă în legătură cu continuarea dialogului diplomatic şi iată de ce la nivel colectiv ne pregătim pentru orice eventualitate”, a declarat Wendy Sherman, adjunctă a secretarului de stat american, după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, desfăşurată miercuri la Bruxelles.
„Ritmul anevoios al angajamentelor multilaterale şi bilaterale din această săptămână demonstrează că SUA şi aliaţii şi partenerii noştri nu se mişcă încet. Rusia este cea care trebuie facă o alegere absolută: dezescaladare şi diplomaţie sau confruntare şi consecinţe”, a spus Sherman, citată de Agerpres.
De asemenea, ea a ţinut să remarce că este important faptul că Rusia nu a respins ideea de a continua discuţiile. „Ceea ce cred că Rusia a auzit clar de la toţi aliaţii astăzi este faptul că este foarte dificil să ai dialog, să ai diplomaţie care să ducă la succes atunci când în realitate ai exerciţii cu 100.000 de soldaţi cu muniţie de război, propagandă, dezinformare, alte eforturi ce subminează acel cadru”, a adăugat reprezentanta Departamentului de Stat al SUA.
Wendy Sherman a avertizat și că Rusia trebuie să adopte măsuri pentru dezescaladare pentru a se ajunge la o soluţie pe cale diplomatică, în caz contrar Moscova trebuind să suporte „consecinţe destul de grave”.
Jens Stoltenberg: „Când situația e tensionată, dialogul e util”
ACTUALIZARE: S-a încheiat reuniunea consiliului NATO-Rusia, desfășurată la sediul Alianței din Bruxelles. Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a deschis conferința de presă post-summit, subliniind că suntem în fața unui „moment definitoriu pentru securitatea europeană”.
„Nu a fost o discuție ușoară, dar tocmai de aceea această întâlnire a fost atât de importantă”, a spus Stoltenberg. Acesta a adăugat că Rusia a folosit întâlnirea cu mize mari de miercuri pentru a revizui o grămadă de nemulțumiri vechi împotriva Alianței occidentale, inclusiv unele legate de războiul din Iugoslavia și Libia.
„Există diferenţe semnificative între NATO şi Rusia. Diferențele dintre noi nu vor fi ușor de rezolvat”, a adăugat Stoltenberg, subliniind însă că a fost bine că NATO și Rusia au putut să se întâlnească și să discute pentru prima dată după doi ani. „Întâlnirea a fost utilă. Când situația e tensionată, dialogul e util”, a declarat Jens Stoltenberg.
De asemenea, Secretarul general al NATO a precizat că ese gata ca cele două părți să se întâlnească din nou. Acesta a propus Rusiei să se organizeze o serie de întâlniri pe tema securității, dar delegația Rusiei nu și-a exprimat acordul față de o nouă întâlnire, însă nici nu a exclus această posibilitate, ci mai degrabă a cerut mai mult timp.
Stoltenberg a mai spus că statele membre NATO i-au cerut miercuri Rusiei să „detensioneze situația” și să retragă forțele din Georgia, Republica Moldova şi Ucraina, el subliniind că este absolut falsă ideea că extinderea Alianţei Nord-Atlantice este agresivă.
La rândul său, Rusia a îndemnat NATO să refuze admiterea Ucrainei în NATO, dar Alianța a spus că refuză să facă compromisuri privind extinderea. „Rusia nu are drept de veto privind aderarea Ucrainei la NATO. Ucraina e singura care decide în acest caz”, s-a exprimat Stoltenberg.
Nato spune că „Ucraina este o națiune suverană”
Jens Stoltenberg a mai spus că „Ucraina este o națiune suverană”. „Ucraina are dreptul la autoapărare. Ucraina nu este o amenințare pentru Rusia. Rusia este cea mai mare putere terestră din Europa și tot Rusia a fost cea care a folosit forța militară împotriva Ucrainei în trecut. Rusia este agresorul”, a precizat secretarul general al NATO.
„Aliații NATO sunt gata să se angajeze în dialog cu Rusia, dar nu vom face compromisuri cu privire la principiile de bază, nu vom face compromisuri cu privire la suveranitatea și integritatea teritorială a fiecărei națiuni din Europa”, a declarat Stoltenberg reporterilor la Bruxelles, după întâlnirea NATO-Rusia.
„Același lucru este valabil și pentru dreptul fiecărei țări de a-și alege propriile aranjamente de securitate”, a adăugat el, respingând din nou cererile Rusiei ca NATO să garanteze că nu va oferi Ucrainei o perspectivă de membru.
Totodată, Stoltenberg a spus că aliații NATO din fosta Iugoslavie au respins direct afirmațiile Rusiei conform cărora NATO a contribuit la destrămarea Iugoslaviei. În același timp, Jens Stoltenberg a punctat că rolul NATO în Libia a fost sub mandatul ONU, răspunzând astfel acuzațiilor părții ruse, care a precizat la întâlnire că „NATO a depășit acest mandat”.
Stoltenberg a mai subliniat că acumularea de trupe ruse la granița cu Ucraina l-a determinat pe președintele Finlandei să sublinieze dreptul oricărei țări de a decide dacă dorește să adere la NATO. „Amenințarea Moscovei va crește probabil puterea Alianței și nu o va micșora”, a spus Stoltenberg.
În ceea ce privește faptul că misiunea diplomatică a Federației Ruse pe lângă NATO a fost închisă, Stoltenberg a spus că regretă acest lucru. „Nu există o condiție prealabilă pentru ca Rusia să își redeschidă misiunea diplomatică la sediul NATO din Bruxelles. Rusia a ordonat închiderea biroului NATO de la Moscova”, a punctat Stoltenberg.
„În acest moment, există un risc real de apariție a unui nou conflict armat în Europa, dar NATO va face tot posibilul pentru a-l preveni”, a apreciat Jens Stoltenberg. „Rămânem cu cu ochii deschiși. Am transmis Rusiei mesajul că dacă vor folosi forța militară vor exista consecințe grave asupra lor, inclusiv sancțiuni economice și sancțiuni politice”, a mai spus acesta.
De asemenea, Jens Stoltenberg a precizat că NATO va face toate eforturile pentru a găsi o rezolvare politică a situației.
„Sunt gata să reluăm dialogul și să discutăm cu Rusia despre limitarea amplasării rachetelor în Europa. Reprezentanții Rusiei au spus că nu sunt pregătiți pentru o dată la care să înceapă o asemenea discuție. Suntem în această situație pentru că Rusia a încălcat tratatul care interzicea amplasarea rachetelor cu rază medie de acțiune în Europa”, a mai explicat secretarul general al Alianței.
NATO ar putea desfăşura trupe pe flancul estic în cazul unei agresiuni a Rusiei împotriva Ucrainei
În fața jurnaliștilor, secretarul general al NATO a declarat că aliații NATO au transmis miercuri Rusiei „că nu vor renunța la prezența trupelor aliate în țările din estul NATO”.
Jens Stoltenberg a anunţat și că NATO ar putea desfăşura trupe adiţionale în flancul său estic în cazul în care Rusia utilizează din nou forţa împotriva Ucrainei. „Dacă Rusia foloseşte încă o dată forţa contra Ucrainei şi ulterior invadează Ucraina, atunci trebuie să analizăm în mod serios nevoia de a spori suplimentar prezenţa noastră în partea estică a alianţei”, a afirmat el, reiterând faptul că doar NATO şi Ucraina pot decide dacă aceasta din urmă devine membră a Alianţei Nord-Atlantice.
Declaraţiile lui Jens Stoltenberg indică în mod clar că nu s-au înregistrat rezultate concrete în urma reuniunii Consiliului NATO-Rusia, survenită la două zile după ce reprezentanţii Washingtonului şi ai Moscovei s-au întâlnit la Geneva în vederea detensionării situaţiei legate de securitatea la frontiera ruso-ucraineană, tranmite Agerpres.
Rusia a acuzat Occidentul că nu reuşeşte să conştientizeze urgenţa solicitărilor ei. Moscova susţine că extinderea NATO de la 16 membri, la finalul Războiului Rece, la 30 în prezent, printre care un număr mare de foste republici comuniste din Europa Centrală şi de Est, constituie o ameninţare pentru securitatea Rusiei şi că această ţară trebuie să traseze „linii roşii” pentru a se proteja.
Știrea inițială
Având în vedere mobilizarea trupelor rusești în apropierea Ucrainei, SUA au respins cererea Moscovei de a opri expansiunea NATO. La rândul său, Kremlinul a spus că analizează dacă merită să fie continuate negocierile, transmite Euronews.
La discuțiile dintre Rusia și SUA, desfășurate de luni de la Geneva, Moscova a insistat asupra garanțiilor care împiedică extinderea NATO în Ucraina și alte țări ex-sovietice. SUA au respins ferm cererile.
„Nu vom permite nimănui să submineze politica NATO cu ușile deschise”, a declarat Julianne Smith, ambasadorul SUA pe lângă NATO, fixând astfel un ton dur pentru următoarele discuții cu Moscova și excluzând orice concesii privind extinderea Alianței către est.
Moscova nu vrea discuții la „nesfârșit” cu NATO
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a descris discuțiile de la Geneva drept „deschise, cuprinzătoare și directe”, dar a subliniat că Moscova dorește rezultate rapide. „Nu vedem niciun motiv semnificativ ca să ne facă să fim optimiști”, a transmis Peskov.
Acesta a mai adăugat că discuțiile de miercuri desfășurate în cadrul Consiliului NATO-Rusia, precum și reuniunea de joi a OSCE, care se va desfășura la Viena, vor evidenția dacă mai merită purtate negocieri ulterioare acestei triade diplomatice din această săptămână.
„După aceste discuții va fi clar în ce direcție vom merge, cum să procedăm și dacă are sens să mai purtăm alte negocieri”, a mai subliniat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, adăugând și că „nu acceptăm să tragem de acest proces de negociere la nesfârșit”.
Ambasadoarea Julianne Smith a declarat că „niciun aliat din cadrul NATO nu este dispus să cedeze sau să negocieze orice chestiune în legătură cu politica ușilor deschise a Alianței”. „Avem o respingere fermă și respingem propunerile de securitate care sunt pur și simplu inacceptabile”, a spus Smith reporterilor, adăugând că „există o unitate și un consens larg răspândit în întreaga Alianță cu privire la provocarea care se află în fața noastră”.
SUA estimează că Rusia a adunat aproximativ 100.000 de soldați în apropierea graniței cu Ucraina, o acumulare care a stârnit temeri privind o incursiune armată a Moscovei în țara condusă de Volodimir Zelenski.
Moscova spune că nu plănuiește să atace Ucraina și respinge cererea Washingtonului de a-și retrage trupele armate, spunând că are dreptul să le desfășoare oriunde dacă este necesar.
Vladimir Putin a avertizat că Kremlinul va lua „măsuri tehnico-militare”, fără să le specifice în mod concret, dacă SUA și aliații săi nu vor îndeplini cerințele sale. De asemenea, liderul de la Moscova a vorbit cu membrii Consiliului de Securitate al Rusiei, spunând că dorește să discute probleme legate de securitate și infrastructură în zonele de frontieră.
SUA spune că „viitorul” în ceea e privește situația de la frontiera cu Ucraina depinde de ruși
Secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, a spus că este „prea devreme pentru a spune dacă rușii sunt serioși în ceea ce privește calea către diplomație sau nu” sau dacă vor folosi discuțiile ca „pretext pentru a susține că diplomația nu funcționează” și vor merge mai departe cu o invazie.
De altfel, Jen Psaki a ocolit întrebările în ceea ce privește dacă SUA au fost de acord că discuțiile de la Geneva nu oferă motive pentru continuarea negocierilor.
Secretarul de presă al Casei Albe a menționat, totuși, că dialogul bilateral dintre secretarul adjunct de stat american Wendy Sherman și viceministrul rus de externe, Serghei Ribakov a inclus discuții despre plasarea rachetelor în Europa și limitele reciproce ale exercițiilor militare.
„Există o serie de discuții care pot face parte dintr-o cale diplomatică, dar în cele din urmă depinde de ruși să stabilească dacă vor adopta o abordare serioasă”, a transmis Psaki.
Ministrul adjunct de externe, Serghei Riabkov, care a condus delegația rusă la discuțiile cu americanii, desfășurate la Geneva, a declarat după întâlnire că ar fi greu să se facă progrese în alte chestiuni dacă SUA și aliații săi nu iau în considerare cererea Rusiei de oferire a unei garanții care împiedică extinderea NATO spre est.
De altfel, Serghei Riabkov a descris consultările drept „profesioniste”, dar a estimat că este nevoie de compromisuri şi a cerut Washingtonului să nu subestimeze riscul unei confruntări.
Rusia ridică miza. Ce garanții ar vrea de la NATO
Luna trecută, Ministerul rus de Externe a publicat proiecte de tratate în care se prezintă ce ar dori Rusia de la Statele Unite și NATO. Unele formulări erau atât de nerealiste, încât mulți parlamentari occidentali au respins abordarea rusă considerând-o neserioasă. Printre altele, Rusia a cerut ca Statele Unite și aliații săi militari din Europa de Vest să fie de acord să nu amplaseze arme sau forțe în niciuna dintre fostele țări din fostul Pact de la Varșovia care sunt acum membre ale NATO.
Proiectele au stârnit îngrijorarea că Putin caută să creeze un pretext pentru o nouă invazie în Ucraina, odată ce propunerile vor fi în mod inevitabil respinse. Ceea ce rușii sunt dispuși să accepte în afara acestor cereri rămâne neclar pentru negociatorii americani.
Totuși, unii experți cred că rușii sunt încă interesați de un dialog real și vor să vadă dacă Washingtonul este dispus să discute orice fel de alt angajament constrângător, de pildă despre impunerea unor limite în desfășurarea de rachete americane în anumite zone ale Europei ce ar putea amenința Moscova.
Americanii spun că vor negocia pe baza „principiului reciprocității” și că nu vor încheia înțelegeri decât dacă rușii răspund, la rândul lor, îngrijorărilor SUA.
SUA resping garanțiile de securitate ale Rusiei în legătură cu extinderea NATO
SUA și aliații săi resping cererea ca NATO să nu admită noi membri, subliniind că un principiu cheie al Alianței constă în faptul că calitatea de membru este deschisă oricărei țări care se califică și nimeni din exterior nu are vreun drept de veto.
În ciuda divergențelor diplomatice, Washingtonul și NATO declară că sunt pregătite să discute despre controlul armelor, măsuri de consolidare a încrederii, o mai mare transparență și reducerea riscurilor unui conflict, dacă Rusia adoptă o poziție constructivă.
Secretarul adjunct de stat al SUA, Wendy Sherman, a declarat că a informat Consiliul Atlanticului de Nord cu privire la discuțiile sale de la Geneva. „Statele Unite s-au angajat să lucreze împreună cu aliații și partenerii noștri pentru a îndemna la detensionarea situației de la frontiera cu Ucraina și a răspunde crizei de securitate cauzate de Rusia”, a scris ea pe Twitter.
SUA au avertizat și că Rusia se va confrunta cu sancțiuni fără precedent dacă va ataca Ucraina.
Pe fondul tensiunilor, armata rusă a declarat că 3.000 de militari participă la exerciții militare în regiunile Voronezh, Belgorod, Bryansk și Smolensk din apropierea Ucrainei.
În 2014, Rusia a anexat Peninsula Crimeea care aparținea Ucrainei și a început să sprijine insurgența separatistă din estul țării, unde cei peste șapte ani de lupte au ucis peste 14.000 de oameni.
Un acord de pace din 2015, negociat de Franța și Germania, a contribuit la încheierea unor bătălii la scară largă, dar frecventele confruntări între forțele de apărare ale Ucrainei și separatiști au continuat, iar eforturile de a negocia un acord politic au eșuat.
Ucraina și SUA rămân unite în a decuraja agresiunea rusă
Marți, președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit la Kiev cu oficiali francezi și germani pentru a fixa perspectivele unei noi întâlniri a liderilor celor trei țări și ai Rusiei, spunând că dorește „discuții de fond despre încheierea conflictului”.
La rândul său, ministrul de externe ucrainean, Dmytro Kuleba, a declarat că a vorbit marți cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, spunând că Kievul și Washingtonul „rămân unite în încercarea de a dezamorsa disputa cu Moscova prin intermediul diplomaţiei şi colaborează strâns pentru a descuraja agresiunea rusă”.
Kuleba a discutat cu secretarul de stat american Antony Blinken la o zi după ce SUA a îndemnat Rusia, în cadrul unor convorbiri de la Geneva, să retragă cei 100.000 de soldaţi din apropierea frontierei ucrainene
„Convorbirile de la Geneva au arătat că forţa noastră este în unitatea şi coerenţa poziţiilor faţă de ultimatumurile ruse”, a scris Kuleba pe Twitter.
Miniştrii de externe din UE discută despre securitatea Europei
Şefii diplomaţiilor din cele 27 de state membre se vor întâlni joi și vineri la Brest, în vestul Franţei, în cadrul unei întâlniri informale în care vor discuta propunerile europene privind securitatea în Europa.
Întâlnirea va reprezenta „o oportunitate de a decide împreună cu privire la următoarele etape pe care dorim să le urmăm în implicarea noastră în dialogul cu Rusia”, a declarat marţi o sursă diplomatică franceză, citată de Agerpres.
Această reuniune are loc după întâlnirea ruso-americană de luni de la Geneva, cea a Consiliului NATO-Rusia de miercuri de la Bruxelles şi va fi concomitentă cu reuniunea OSCE de joi, la Viena, în vederea detensionării crizei ucrainene şi a examinării arhitecturii de securitate în Europa.
„Trebuie să încercăm să vedem cum putem contribui mai mult la acest dialog”, este poziţia Franţei. De altfel, preşedintele francez Emmanuel Macron şi preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen au insistat vinerea trecută asupra necesităţii ca europenii să fie la masa negocierilor pentru a-şi prezenta propria viziune asupra securităţii în Europa.
Europenii vor fi prezenţi în cadrul discuţiilor dintre NATO şi Rusia precum şi în cadrul OSCE şi vor avea, de asemenea, un „dialog foarte strâns coordonat” cu Statele Unite, subliniază Parisul.
Propunerile europene se vor referi în special la „transparenţa activităţilor militare convenţionale” şi la „previzibilitatea exerciţiilor” din partea NATO şi Rusia.
Săptămâna care s-a deschis luni cu discuții între SUA și Rusia la Geneva este „o săptămână foarte importantă pentru securitatea Europei”, după cum a spus secretarul general NATO, Jens Stoltenberg.
Acesta nu s-a arătat foarte optimist în legătură cu rezultatul seriei de reuniunii în diferite mari orașe, de săptămâna aceasta, câtă vreme Rusia nu încetează să-și întărească prezența militară la frontierele Ucrainei.
Cu toate astea, Occidentul este dispus să încerce toate căile diplomatice, „pentru a evita un război în Europa”, a adăugat fără menajamente Stoltenberg.
Editor : Marco Badea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
