Live Text Atac masiv cu rachete asupra mai multor orașe din Ucraina. Au fost lovite Kiev, Herson, Liov. Rusia spune că a distrus 19 drone
Rusia a lansat un atac masiv cu rachete, în noaptea de miercuri spre joi, asupra mai multor oraşe ucrainene, fiind vizată inclusiv capitala Kiev. Doi oameni au fost uciși în Herson, cel puţin 18 persoane au fost rănite şi mai multe obiective de infrastructură au fost avariate în întreaga ţară. În urma atacului, Ucraina avertizează că „vor urma luni dificile”. În același timp, Rusia spune că a distrus, în cursul nopţii, 19 drone aeriene ucrainene deasupra Mării Neagre şi a Peninsulei Crimeea anexată, precum şi alte trei în regiunile Kursk, Belgorod şi Orel.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Casa Albă anunţă mijloace de apărare aeriană „semnificative” pentru Ucraina, nu rachete ATACMS
ACTUALIZARE 21:50 Casa Albă a anunţat joi că Statele Unite vor livra Ucrainei "importante" mijloace de apărare aeriană, dar preşedintele Joe Biden nu doreşte să furnizeze rachete ATACMS cu rază lungă de acţiune solicitate de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, aflat în vizită la Washington, relatează AFP, preluată de Agerpres.
Preşedintele american "a decis că nu va furniza ATACMS (rachete), dar nu a exclus această posibilitate în viitor", a declarat consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, în cadrul unei conferinţe de presă.
La rândul său, preşedintele polonez Andrzej Duda a dat asigurări joi că declaraţia premierului, făcută cu o zi înainte, în care anunţă că Polonia nu mai livrează arme Ucrainei a fost interpretată greşit.
"Cuvintele (lui Mateusz Morawiecki) au fost interpretate în cel mai rău mod posibil. (...) În opinia mea, premierul a vrut să spună că nu vom transfera în Ucraina noul armament pe care îl achiziţionăm pentru a moderniza armata poloneză", a explicat preşedintele polonez Andrzej Duda pentru postul de televiziune TVN24.
Zelenski, în SUA: „Dacă nu primim ajutorul, vom pierde războiul”
ACTUALIZARE 21:00 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris întâlnirea sa cu senatorii americani de joi de la Capitol Hill drept un „dialog extraordinar”, relatează CNN.
„Vă suntem recunoscători vouă, jurnaliștilor, senatorilor și tuturor celorlalți pentru că ne-ați ajutat”, a declarat liderul ucrainean la ieșirea de la întâlnirea cu legiuitorii americani. Zelenski a precizat că au „vorbit despre atât de multe detalii”, deși nu a dezvăluit care sunt acestea.
Liderul majorității din Senatul SUA, Chuck Schumer, le-a declarat reporterilor că Zelenski i-a avertizat cu privire la pericolele pe care le-ar putea reprezenta neacordarea sprijinului financiar suplimentar pentru Ucraina. „A existat o singură frază care rezumă totul, și îl citez textual, domnul Zelenski a spus: «Dacă nu primim ajutorul, vom pierde războiul». Acesta este un citat din el”, a afirmat Chuck Schumer.
Liderul minorității din Senatul american, Mitch McConnell, a adăugat că a fost o „întâlnire bună”.
Anterior în cursul zilei de joi, Zelenski s-a întâlnit și cu parlamentari din Camera Reprezentanților din Congresul SUA. Șeful Camerei Reprezentanților, Kevin McCarthy, nu a vrut să se angajeze să pună ajutorul pentru Ucraina pe ordinea de zi a Camerei până la sfârșitul anului, în ciuda a ceea ce a descris ca fiind o întâlnire productivă cu Zelenski, insistând că, în schimb, cheltuielile interne reprezintă o prioritate.
Președintele Joe Biden urmează să îl primească joi pe Zelenski la Casa Albă.
Zelenski s-a întâlnit cu parlamentarii americani la Capitoliu
ACTUALIZARE 20:00 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit joi cu legiuitorii americani, la Capitoliul SUA, în contextul în care republicanii sceptici au îndoieli dacă Congresul ar trebui să aprobe o nouă rundă de ajutor pentru Ucraina, în ciuda progreselor lente în lupta împotriva invadatorilor ruși, relatează Reuters.
După ce a încercat să consolideze sprijinul internațional la Națiunile Unite, Zelenski a venit la Washington într-o vizită fulger care include întâlniri cu președintele american Joe Biden și cu lideri militari la Pentagon și un discurs seara, la muzeul Arhivelor Naționale.
Deși Biden și majoritatea liderilor din Congres susțin în continuare ajutorul pentru Ucraina, iar democrații lui Biden controlează Senatul, Zelenski se va confrunta cu o poziție mai dură decât atunci când a vizitat Washingtonul în urmă cu nouă luni.
Îmbrăcat în verde militar pentru a reflecta statutul său de lider pe timp de război, Zelenski s-a întâlnit cu liderii Camerei Reprezentanților și ai comisiilor de securitate națională ale Camerei Reprezentanților, conduse de republicani.
El a intrat apoi în vechea Cameră a Senatului de la Capitoliu, alături de liderul majorității, democratul Chuck Schumer, și de republicanul Mitch McConnell, unde urmează să se adreseze plenului Senatului SUA într-o sesiune cu ușile închise.
Vizită dificilă a lui Zelenski în SUA, în plină bătălie pentru buget
ACTUALIZARE 19.55 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski face o vizită dificilă în SUA, în condițiile în care unii parlamentari americani se opun alocării de noi fonduri pentru Ucraina. Este un contrast puternic cu vizita de acum 9 luni, când liderul de la Kiev a fost primit ca un erou în Congresul SUA, relatează The Guardian.
Zelenski a fost aplaudat în picioare atunci când a rostit un discurs la o ședință comună a Congresului, în decembrie 2022. De data aceasta, el s-a adresat Senatului într-o ședință cu ușile închise, ia republicanii din Camera Reprezentanților au respins cererea lui Zelenski de a se adresa din nou camerelor reunite ale Congresului. De asemenea, ar fi refuzat un briefing al administrației privind Ucraina, potrivit surselor publicației.
Citește continuarea AICI
Rusia a interzis exporturile de carburanţi în majoritatea ţărilor
ACTUALIZARE 19:10 Rusia a interzis temporar exporturile de benzină şi motorină către toate ţările din afara unui cerc de patru state ex-sovietice, cu efect imediat, pentru a stabiliza piaţa internă, a anunţat joi guvernul, transmite Reuters, citată de News.ro.
Acesta a spus că interdicţia nu se aplică combustibilului furnizat în baza acordurilor interguvernamentale membrilor Uniunii Economice Eurasiatice, conduse de Moscova, care include Belarus, Kazahstan, Armenia şi Kârgâzstan.
”Restricţiile temporare vor ajuta la saturarea pieţei combustibililor, ceea ce, la rândul său, va reduce preţurile pentru consumatori”, a spus guvernul într-un comunicat.
Ministerul Energiei a spus că măsura va împiedica exporturile neautorizate, ”gri” de carburanţi.
În ultimele luni, Rusia a suferit lipsuri de benzină şi motorină. Preţurile cu ridicata ale combustibililor au crescut, deşi preţurile cu amănuntul sunt plafonate, pentru a încerca să le reducă în conformitate cu inflaţia oficială.
Criza a fost deosebit de dureroasă în unele părţi din sudul Rusiei, mari producătoare agricole, unde combustibilul este crucial pentru strângerea recoltei.
O criză gravă ar putea fi incomodă pentru Kremlin, pe măsură ce se pregătesc alegeri prezidenţiale, care vor avea loc în martie.
Traderii spun că piaţa de combustibil a fost afectată de factori precum întreţinerea rafinăriilor de petrol, blocajele de pe căile ferate şi slăbiciunea rublei, care stimulează exporturile de combustibil.
Rusia şi-a redus deja exporturile maritime de motorină şi benzină cu aproape 30%, până la aproximativ 1,7 milioane de tone, în primele 20 de zile ale lunii septembrie, comparativ cu aceeaşi perioadă din august, potrivit traderilor şi datelor LSEG.
Declaraţia guvernului a adăugat: ”Anterior, pentru a stabiliza situaţia pe piaţa carburanţilor, guvernul a ridicat volumele obligatorii de furnizare de benzină şi motorină la bursa de mărfuri... A fost instituită şi monitorizarea zilnică a achiziţiilor de combustibil pentru nevoile producătorilor agricoli, cu ajustarea promptă a volumelor”.
Rusia a exportat anul trecut 4,817 milioane de tone de benzină şi aproape 35 de milioane de tone de motorină.
Polonia s-a răzgândit. Va livra arme Ucrainei, în baza contractelor deja semnate
ACTUALIZARE 16:30 Guvernul polonez a precizat că intenţionează să livreze arme Ucrainei, în conformitate cu angajamentele sale, după confuzia iniţială provocată de declaraţiile făcute de premierul Mateusz Morawiecki miercuri seară.
„În legătură cu întrebările despre livrările de arme, aş dori să vă informez că Polonia doar efectuează livrările de muniţii şi armament convenite anterior, inclusiv pe cele rezultate din contracte semnate cu Ucraina”, a spus purtătorul de cuvânt al guvernului polonez, Piotr Muller, citat de Agerpres.
Printre aceste angajamente se află cel mai mare contract extern încheiat de industria de apărare poloneză după 1989 - livrarea de obuziere Krab.
De asemenea, Muller a criticat Kievul, spunând că Ucraina a făcut recent o serie de „gesturi diplomatice şi declaraţii care sunt absolut inacceptabile”.
Regele Charles al III-lea susține că „Ucraina va triumfa”
ACTUALIZARE 14:50 Regele Charles al III-lea a salutat joi, în Senatul francez, într-un discurs de un sfert de oră susţinut în a doua zi a vizitei sale de stat în Franţa, cooperarea militară britanico-franceză, mai mult decât necesară în contextul „agresiunii nejustificate de pe continentul nostru”, în Ucraina, a Rusiei, relatează Le Figaro şi Huffington Post, potrivit News.ro.
„Împreună suntem alături de poporul ucrainean. Suntem de nezdruncinat în hotărârea noastră că Ucraina va triumfa. Agresiunea nejustificată de pe continentul nostru a Ucrainei de către Rusia are loc la peste 80 de ani după ce noi ne-am bătut cot la cot pentru eliberarea Europei”, a reafirmat suveranul britanic.
Ucraina avertizează cu privire la „lunile dificile ce vor urma” după atacul „masiv” cu rachete lansat de Rusia
Ucraina a avertizat joi cu privire la „lunile dificile ce vor urma” după atacul „masiv” cu rachete lansat de Rusia în cursul nopţii care a vizat mai multe oraşe din ţară, inclusiv capitala Kiev, şi a ucis cel puţin două persoane la Herson (sud), potrivit autorităţilor ucrainene, relatează AFP, potrivit Agerpres.
„Ne aşteaptă luni dificile: Rusia va continua să atace instalaţiile energetice şi esenţiale ucrainene”, a avertizat pe Telegram şeful adjunct al administraţiei prezidenţiale ucrainene, Oleksii Kuleba.
Autorităţile ucrainene se tem că, odată cu apropierea toamnei, Moscova va relansa o campanie de bombardamente pentru a cufunda populaţia civilă în întuneric şi frig, la fel ca în toamna anului 2022.
Ucraina a anunţat joi că a interceptat 36 din cele 43 de rachete ruseşti lansate în cursul nopţii de miercuri spre joi împotriva mai multor oraşe ucrainene, la câteva ore după ce preşedintele Volodimir Zelenski a denunţat "agresiunea criminală" a Moscovei de la tribuna Adunării Generale a ONU.
„Operaţiunile de luptă au permis forţelor aeriene ucrainene, în cooperare cu apărarea aeriană, să distrugă 36 de rachete de croazieră” dintr-un total de „43 de rachete”, a declarat comandantul şef al armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi.
Mai multe oraşe din Ucraina au fost lovite de rachete ruseşti. Două persoane au murit în Herson
Rusia a lansat un atac masiv cu rachete în noaptea de miercuri spre joi asupra mai multor oraşe ucrainene, inclusiv asupra capitalei Kiev, doi bărbaţi fiind ucişi la Herson (sud), cel puţin 18 persoane rănite şi mai multe obiective de infrastructură avariate în întreaga ţară, au declarat oficiali ucraineni, potrivit Reuters şi AFP, citate de Agerpres.
„Armata rusă a bombardat cartiere rezidenţiale din Herson. În acest stadiu, ştim că sunt doi civili morţi”, a indicat pe Telegram şeful administraţiei militare din regiunea Herson, Oleksandr Prokudin. Alte patru persoane au fost transferate la spital, dintre care una în stare gravă, iar o a cincea a primit îngrijiri la faţa locului.
Într-un mesaj ulterior, Prokudin a precizat că cele două victime sunt doi bărbaţi de 29 şi, respectiv, 41 de ani dintr-un bloc de locuinţe.
Explozii au fost auzite la Kiev şi în regiunea înconjurătoare după o alertă de raid aerian, au declarat martori pentru Reuters. Autorităţile au anunţat că au trimis echipe de salvare în mai multe zone din capitală.
„Conform informaţiilor detaliate oferite de medici, şapte persoane au fost rănite în cartierul Darniţki. Trei dintre ele au fost internate la spital. Patru au primit asistenţă la faţa locului”, a indicat pe Telegram primarul Kievului, Vitali Kliciko, precizând că printre persoanele spitalizate se află şi o fetiţă de nouă ani.
Şeful administraţiei militare a capitalei ucrainene, Serghii Popko, a indicat, la rândul său pe Telegram, că resturi de rachete ruseşti doborâte au căzut în cartierele Golosiivski, Darniţki, Şevcenkovski şi Desnianski.
„Peste 20 de ţinte inamice au fost distruse de apărarea antiaeriană”, a afirmat Popko într-un alt mesaj, afirmând că Rusia a atacat cu "rachete de croazieră".
De asemenea, şapte persoane au fost rănite în oraşul Cerkasî, la sud de Kiev, după ce un hotel a fost lovit de o rachetă, a transmis pe Telegram ministrul de interne ucrainean, Igor Klimenko, adăugând că atacul de noaptea trecută a provocat pagube şi în regiunea Rivne (nord-est).
Au fost bombardate și Harkov și Liov
Oraşul Harkov, din estul Ucrainei, situat în apropiere de frontiera cu Rusia, a fost şi el bombardat, potrivit primarului Igor Terehov, care a indicat că doi răniţi au fost spitalizaţi.
Şeful administraţiei militare regionale, Oleg Sinegubov, a indicat "şase lovituri în special în cartierul Slobodski", unde infrastructuri civile au fost avariate.
Regiunea Liov, în nord-vest, a fost de asemenea lovită, a anunţat guvernatorul Maksim Koziţki, precizând că trei rachete au lovit Drohobîci, localitate situată la 80 km de oraşul Liov, dar nefiind în măsură să ofere informaţii despre eventuale victime.
Ministerul de Interne şi oficialii regionali au raportat explozii în regiunile Cerkasî, Harkov, Hmelnîţki, Rivne, Vinniţa, Liov şi Ivano-Frankivsk.
Aceste atacuri au intervenit la câteva ore după ce Moscova a declarat că a doborât 22 de drone ucrainene în Crimeea anexată, deasupra Mării Negre, precum şi în regiunile ruse de graniţă Belgorod şi Oriol.
Rusia spune că a distrus 19 drone ucrainene deasupra Mării Negre şi a Peninsulei Crimeea
Rusia a distrus în cursul nopţii 19 drone aeriene ucrainene deasupra Mării Neagre şi a Peninsulei Crimeea anexată, precum şi alte trei în regiunile Kursk, Belgorod şi Orel.
„Sistemele de apărare aeriană au distrus 19 drone ucrainene deasupra Mării Neagre şi a teritoriului Republicii Crimeea”, a scris ministerul în jurul orelor 02.15, (miercuri, 23.15 GMT), pe Telegram, adăugând că alte trei dispozitive au fost doborâte în regiunile Kursk, Belgorod (sud-vest) şi Orel (vest), ridicând la 22 numărul total al aparatelor.
Pe 25 august, aceeaşi sursă a susţinut că Rusia a doborât 42 de drone ucrainene în Crimeea, peninsulă anexată de Moscova în 2014.
În noaptea de 13 spre 14 septembrie, Rusia a afirmat că a distrus cinci drone ucrainene, de data aceasta navale, în Marea Neagră, în timp ce încercau să atace nava de patrulare „Serghei Kotov”.
Miercuri, autorităţile locale au indicat că au dejucat alte lovituri ale Kievului care vizau Sevastopol, un mare port de la Marea Neagră folosit de flota rusă.
Guvernatorul Sevastopolului, Mihail Razvojaev, a declarat, joi, pe Telegram, că rapoartele conform cărora dronele au fost distruse în zona oraşului sunt inexacte.
„Da, apărarea aeriană funcţionează, dar în zona Crimeea administrată separat de Sevastopol”, a afirmat el.
Atacurile cu drone ucrainene împotriva teritoriului rus, s-au înmulţit în ultimele luni pe fondul unei contraofensive a Kievului care a fost declanşată la începutul lui iunie.
Crimeea este vizată în mod regulat, la fel ca şi regiunile ruseşti frontaliere cu Ucraina, precum şi capitala Moscova.
„Pagube serioase” la o bază aeriană din Crimeea, în urma unui atac ucrainean
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) şi marina ucraineană au lovit, în cursul nopţii de miercuri spre joi, baza aeriană rusă Saki din Crimeea ocupată de Moscova, provocând „pagube serioase”, a declarat joi o sursă din SBU, citată de Reuters.
Armata rusă a anunţat anterior că a distrus 19 drone ucrainene deasupra Crimeii şi a Mării Negre, dar nu a oferit detalii despre posibile victime sau pagube.
Reuters notează că nu a fost în măsură să verifice din surse independente aceste informaţii.
„Loviturile SBU şi ale marinei militare şi-au atins ţinta, provocând daune serioase echipamentelor ocupantului”, susţine sursa din SBU citată, indicând că a fost o operaţiune combinată în care mai întâi au fost utilizate drone, iar apoi rachete de croazieră Neptun, de fabricaţie ucraineană.
Potrivit aceleiaşi surse, la această bază aeriană din vestul Crimeei se aflau cel puţin 12 avioane de luptă (Su-24 şi Su-30, conform media ucrainene) şi un sistem mobil de apărare aeriană (un sistem de rachete sol-aer Panţîr), această bază fiind utilizată şi ca loc de antrenament pentru operatorii de drone.
Ucraina şi-a intensificat atacurile asupra flotei ruse din Marea Neagră şi asupra Crimeii, peninsulă anexată în 2014 de Rusia, în timp ce forţele ucrainene continuă o contraofensivă de aproape patru luni.
Kievul a declarat că o serie de atacuri în Crimeea săptămâna trecută au avariat două nave de patrulare ruseşti şi au distrus un sistem sofisticat de apărare antiaeriană.
Forţele ucrainene declaraseră miercuri că au lovit un post de comandă al Flotei ruse din Marea Neagră în apropiere de Sevastopol, în Crimeea.
Media ucrainene au relatat că explozii puternice s-au auzit în special în zona aeroporturilor militare Balbek şi Kacea, la nord de Sevastopol, iar pe reţelele de socializare au fost difuzate înregistrări în care se puteau vedea nori de fum, potrivit dpa.
Însă autorităţile din Crimeea au minimalizat incidentul şi au declarat că atacurile ucrainene au fost respinse.
Mihail Razvojaev, guvernatorul numit de Moscova în Crimeea, a declarat pe Telegram că apărarea antiaeriană a împiedicat atacurile aeriene asupra Sevastopolului.
Despre norii de fum din înregistrările video, acesta a spus că au fost rezultatul împrăştierii deliberate a fumului în aer pentru a funcţiona ca un ecran împotriva atacurilor cu rachete.
Canalul Telegram al opoziţiei Crimeanwind a relatat că mai multe ambulanţe şi camioane de pompieri au fost văzute circulând la nord de Sevastopol, iar în unele zone ale acestui oraş - baza Flotei ruse din Marea Neagră - a fost întreruptă alimentarea cu energie electrică, potrivit dpa.
Polonia nu mai vrea să livreze arme Ucrainei
Polonia a anunţat miercuri seară că nu mai aprovizionează Kievul cu arme, declaraţie care ilustrează tensiunile tot mai mari dintre cei doi aliaţi, într-un moment cheie al ripostei Kievului la invazia rusă, scrie AFP, potrivit Agerpres.
„Nu mai transferăm niciun fel de arme în Ucraina. Ne concentrăm în principal pe modernizarea şi înarmarea rapidă a armatei poloneze, astfel încât aceasta să devină una dintre cele mai puternice armate terestre din Europa, şi asta într-un timp foarte scurt”, a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki la postul privat de televiziune Polsat News.
El a mai precizat că hubul militar situat în oraşul Rzeszow, în sud-estul ţării, prin care trec echipamente occidentale cu destinaţia Ucraina, funcţionează normal.
Premierul nu a precizat când Polonia, unul dintre cei mai mari furnizori de arme ai Ucrainei, a încetat să le furnizeze şi nici dacă acest lucru are vreo legătură cu conflictul privind cerealele ucrainene, Varşovia interzicând importul lor pentru a proteja interesele fermierilor săi.
Anunţul său a fost făcut la câteva ore după convocarea „de urgenţă” de către Varşovia a ambasadorului ucrainean pentru a protesta faţă de comentariile preşedintelui Volodimir Zelenski la ONU.
Marţi, preşedintele ucrainean a criticat că „unele ţări se pretind solidare cu Ucraina sprijinind indirect Rusia”.
Viceministrul polonez de externe, care l-a primit pe diplomatul ucrainean, a denunţat această „teză falsă” şi „mai ales nejustificată în ceea ce priveşte Polonia care sprijină Ucraina încă din primele zile ale războiului”.
Anunţul de vineri al Bruxellesului cu privire la încetarea interdicţiei de a importa cereale ucrainene, pronunţată în mai de cinci state ale UE, a inflamat spiritele, provocând embargouri unilaterale la care Kievul a răspuns luni anunţând că va depune plângere la Organizaţia Mondială a Comerţului.
Ca răspuns, premierul polonez a avertizat miercuri că va extinde lista produselor ucrainene interzise la import.
„A face presiuni asupra Poloniei în forurile multilaterale sau a trimite plângeri la tribunalele internaţionale nu sunt metode adecvate pentru soluţionarea diferendelor dintre ţările noastre”, a avertizat diplomaţia poloneză într-un comunicat.
„Facem apel la prietenii noştri polonezi să lase emoţia deoparte”, a reacţionat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei ucrainene, Oleg Nikolenko, după ce Varşovia a anunţat convocarea ambasadorului ucrainean.
Denunţând „caracterul inacceptabil pentru Ucraina al interzicerii unilaterale de către Polonia a importurilor de cereale ucrainene”, Nikolenko a adăugat că „partea ucraineană a propus Poloniei o soluţie constructivă la problema cerealelor”.
El a deplâns, de asemenea, „caracterul incorect” al remarcilor făcute de preşedintele polonez Andrzej Duda în cursul unei întâlniri cu media la New York. Duda a comparat Ucraina mai ales cu un om care se îneacă, riscând să-l tragă la fund şi, de asemenea, să-l înece pe cel care încearcă să-l salveze (Polonia).
Berlinul va găzdui în iunie 2024 o reuniune internaţională privind reconstrucţia Ucrainei
Germania va organiza pe 11 iunie 2024 următoarea conferinţă internaţională privind reconstrucţia Ucrainei, a anunţat miercuri cancelarul german Olaf Scholz după o întâlnire cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski la New York, notează AFP, potrivit Agerpres.
Această reuniune va avea loc la Berlin, au adăugat serviciile cancelariei într-un comunicat.
Ultima conferinţă de acest tip, la Londra, a reunit timp de două zile în iunie lideri şi reprezentanţi a peste 60 de ţări şi instituţii financiare în special pentru a debloca fonduri pentru ţara atacată de Rusia.
Este vorba de a ajuta Ucraina să-şi menţină economia pe linia de plutire şi, pe termen lung, să-şi refacă infrastructura şi diferitele sale sectoare de activitate. Sectorul privat este, de asemenea, chemat să se mobilizeze.
Cancelarul german a avut o întâlnire de 30 de minute cu preşedintele ucrainean în marja Adunării Generale a Naţiunilor Unite la New York.
Situaţia politică, militară şi umanitară din Ucraina a fost în centrul discuţiilor, potrivit cancelariei, Olaf Scholz reafirmând că Germania va sprijini în continuare Kievul.
Belgia are în vedere livrarea de avioane de luptă F-16 Ucrainei
Belgia are în vedere să furnizeze de avioane de luptă F-16 Ucrainei, a declarat premierul belgian Alexander De Croo, relatează joi Reuters.
Belgia îşi înlocuieşte avioanele F-16 cu avioane de luptă F-35, iar Ministerul Apărării a declarat înainte că avioanele F-16 sunt prea vechi pentru ca Ucraina să le poată folosi în luptă, deşi premierul De Croo a spus că acestea ar putea fi încă folosite, de exemplu, în pregătirea piloţilor.
„Am cerut Ministerului Apărării să analizeze ce utilitate ar putea avea F-16-urile noastre în Ucraina. Trebuie să luăm în considerare toate opţiunile”, a declarat De Croo miercuri pentru postul de televiziune belgian VRT, în marja Adunării Generale a ONU de la New York.
Norvegia, Danemarca şi Ţările de Jos au declarat în ultimele luni că vor furniza Ucrainei avioane F-16 imediat ce forţele sale aeriene vor fi gata să le folosească.
Olaf Scholz: Nimic nu se aude mai tare astăzi ca tăcerea Rusiei la apelul global pentru pace
Cancelarul german Olaf Scholz a denunţat puternic războiul preşedintelui rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei în primul său discurs rostit miercuri în Consiliul de Securitate al ONU, relatează DPA, citată de Agerpres.
„Nenumăraţi copii ucraineni au fost răpiţi”, a afirmat Scholz, adăugând: „Trupele ruse au ucis, violat şi torturat în Ucraina”.
Forţele ruse „au minat regiuni întregi, transformând lanuri de porumb în capcane mortale”, a continuat el.
„Motivul pentru care suferinţa continuă în Ucraina şi în întreaga lume este şocant de simplu: preşedintele rus vrea să-şi ducă până la capăt planul imperialist de a-şi cuceri vecinul suveran, Ucraina”, a declarat Scholz miercuri, la New York, în faţa celui mai puternic organism al ONU.
El i-a cerut lui Putin să se conformeze solicitării Adunării Generale a ONU de a-şi retrage trupele şi de a pune capăt războiului.
„Nimic nu se aude mai tare astăzi ca tăcerea Rusiei drept răspuns la acest apel global pentru pace”, a declarat Olaf Scholz.
Adunarea Generală a ONU adoptase în februarie o rezoluţie prin care cerea retragerea trupelor ruse, la un an de la invazia rusă în Ucraina. Din cele 193 de state membre, 141 au votat în favoarea sa şi doar şase, alături de Rusia, au votat împotrivă. Au existat şi 32 de abţineri, între care China şi India. De atunci, însă, nu a existat o nouă rezoluţie în acest sens, notează DPA.
Scholz a vorbit ultimul în sesiunea Consiliului de Securitate, care a durat aproximativ trei ore. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care luase cuvântul mai devreme, şi ministrul rus de externe Serghei Lavrov nu mai erau prezenţi în acel moment, mai remarcă agenţia de presă germană, aspect de altfel remarcat şi de media de stat ruse.
Cancelarul german a acuzat, de asemenea, Rusia că a privat în mod deliberat piaţa mondială de milioane de tone de cereale şi de îngrăşăminte necesare pentru ţările din lumea întreagă.
„Rusia ţinteşte în mod deliberat silozurile de cereale şi infrastructura portuară (ucraineană). Şi Rusia s-a retras în mod unilateral din Iniţiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră, provocând mai multă sărăcie şi mai multă insecuritate alimentară în întreaga lume”, a afirmat Scholz.
Aşa cum o făcuse şi marţi seara, în faţa Adunării Generale a ONU, cancelarul german s-a exprimat în favoarea eforturilor de pace, dar a avertizat împotriva unei false soluţii la conflictul din Ucraina.
„Pacea fără libertate este opresiune. Pacea fără dreptate este dictatură. Cu cât vom fi mai uniţi în respingerea agresiunii ruse, cu atât mai repede se va încheia acest război”, a spus el.
Moscova trebuie să ţină cont de apelurile pentru oprirea războiului din Ucraina, spune şefa diplomaţiei franceze
Rusia trebuie să ţină cont de apelurile „aproape tuturor statelor” pentru a pune capăt războiului din Ucraina, a declarat, miercuri, ministrul francez de Externe, Catherine Colonna, transmite AFP, citată de Agerpres.
„Rusia trebuie să înţeleagă că aici, ca şi în Adunarea Generală, aproape toate statele îi cer să înceteze imediat agresiunea împotriva Ucrainei”, a declarat ea după o reuniune excepţională a Consiliului de Securitate cu ocazia vizitei la ONU a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
„Da, ideile de pace avansează”, a continuat şefa diplomaţiei, precizând că, în cadrul Consiliului de Securitate, „un anumit număr de ţări”, non-europene sau nord-atlantice, şi-au exprimat „îngrijorarea” faţă de faptul că războiul se împotmoleşte şi duce la „consecinţe în termeni de victime, în termeni de insecuritate alimentară, în termeni de încălcare chiar a principiilor fundamentale ale Cartei Naţiunilor Unite”.
„Aceste voci se ridică. Ele trebuie încurajate”, a adăugat ea.
Întrebată despre eventuale schimburi de opinii cu omologul său rus Serghei Lavrov, prezent şi el la Consiliul de Securitate, Catherine Colonna a subliniat faptul că şeful diplomaţiei ruse nu a făcut parte din Consiliu decât "pentru scurt timp".
„Am stat puţin mai mult decât el, pentru că el a venit, şi-a ţinut discursul plin de neadevăruri ca de obicei şi de minciuni şi apoi a plecat', a spus ea. Aşa că ne-am văzut doar de la distanţă”.
Ea a respins, de asemenea, utilitatea discuţiilor cu el: „Dacă este vorba de a avea aceeaşi denaturare a faptelor, a istoriei şi a responsabilităţilor Rusiei, cred că, din păcate, s-ar stabili rapid că nu suntem de acord”, a spus ea.
Editor : Bianca Chirilă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
