Armata mașinilor de spălat. De ce vânează soldații lui Putin aparate casnice în Ucraina
În prezent, în Ucraina, se desfășoară o ciudată loterie a războiului: combatanții ambelor tabere au șanse tot mai mari să dea peste un tanc rusesc al cărui sistem de ochire funcționează cu cipul unui frigider scos din producție, sau o rachetă al cărei sistem de navigație se bazează pe un program conceput inițial pentru o mașină de spălat. După 5 luni de război, imaginile anecdotice, cu mașini de spălat încărcate în camioanele armatei ruse, încep să prindă contur: ceea ce inițial părea a fi doar una din multele dovezi referitoare la jalnicul comportament al ostașului rus pe câmpul de luptă modern, se dovedește a fi deja parte a unei veritabile gândiri strategice: sancțiunile și criza semiconductorilor de pe piață au împins armata lui Putin să apeleze la cipuri provenite de la banalele aparate electrocasnice. Analiștii militari și experții IT consultați de digi24.ro arată că armata rusă are o îndelungată „tradiție” a furtului de tehnologie, iar „militarizarea” unui cip civil, deși nu neapărat dificil de realizat, vine la pachet cu mai multe dezavantaje.
Pe vremea lui Petru cel Mare (că tot îi place lui Vladimir Putin să se compare cu el), lucrurile erau mai simple: cine avea mai mulți cai și mai multe baionete, câștiga războiul.
În războiul modern, lucrurile sunt infinit mai complexe: degeaba ai mii de tancuri, dacă ele nu sunt echipate cu senzori, degeaba ai mii de rachete, dacă ele nu sunt precise.
Și asta deoarece războiul modern se desfășoară, paradoxal, pe un front extrem de îngust: cel al așa-numitelor cipuri de sub 10 nanometri. Miza acestor componente, cruciale pentru dotarea unei armate de secol XXI, o vedem acum manifestată într-o altă criză, aflată în plină desfășurare în alt colț al planetei: Taiwan.
„Tehnologia occidentală dă valoarea sistemelor de armament rusești”
Sancțiunile internaționale și tăierea accesului la tehnologie de vârf i-a obligat pe strategii militari ruși să improvizeze soluții, în condițiile în care mașinăria militară a Moscovei dă tot mai multe semne că s-a împotmolit după 5 luni de război.
Primele informații publice referitoare la „militarizarea”, de către Rusia, a cipurilor de pe piața civilă au apărut încă din luna mai 2022: în cadrul unei audieri în Congresul SUA, secretarul de stat american pentru Comerț, Gina Raimondo, anunța că Rusia reconvertește semiconductori proveniți de la frigidere și mașini de spălat pentru a-i folosi la echipamentele militare.
„În fond, tehnologia occidentală dă valoarea sistemelor de armament rusești”, a explicat pentru digi24.ro analistul militar Sandu-Valentin Mateiu, comandor în rezervă al armatei române, care a precizat că Rusia are în spate „lunga tradiție” a fostului URSS care, deși nu era competitivă tehnologic, încerca să țină pasul cu Vestul prin furtul de tehnologie occidentală.
„Acesta este călcâiul lui Ahile al lui Putin. Sistemele sale performante de armament sunt proiecte sovietice cu tehnologie occidentală. Ei nu aveau de unde să dezvolte peste noapte o industrie performantă în procesoare”
Conform oficialilor SUA, exporturile de tehnologie americană spre Rusia au scăzut cu 70% în ultimele luni. La aceasta se adaugă faptul că, odată cu instituirea sancțiunilor economice asupra Moscovei, cei mai mari producători mondiali de cipuri - Intel, Samsung, TSMC (Taiwan) și Qualcomm - au încetat orice fel de business cu Rusia, informează Financial Times.
Iar lipsa accesului la tehnologie occidentală de vârf a făcut ca frigiderele și mașinile de spălat să devină acum noii aliați strategici ai lui Vladimir Putin pe frontul din Ucraina.
Conform oficialilor SUA, Rusia folosește semiconductorii de la electrocasnice inclusiv pentru teleoperarea mitralierelor montate pe turelele tancurilor (astfel încât militarii să poată comanda din interior respectiva armă, fără a se expune).
În privința rachetelor, experții militari arată cu degetul spre două tipuri de rachete performante aflate în prezent în inventarul armatei ruse: Kalibr și Iskander.
„Dacă aceste rachete au tehnologie occidentală - și foarte probabil au, pentru că nu puteau face peste noapte rachete performante - odată instituit embargoul, nu mai au acces la aceste elemente”, a spus Sandu-Valentin Mateiu.
Cu aproape două luni în urmă, autoritățile ucrainene au anunțat că au descoperit inclusiv cipuri americane în componentele unor arme rusești, precum sisteme antiaeriene Panțîr, elicoptere de atac „Alligator” sau rachete de croazieră Kh-101 - sisteme de armament relativ „moderne” ale armatei ruse, dezvoltate în anii 1990-2000.
Imagini similare, publicate cu două săptămâni în urmă, prezentau o dronă de supraveghere a armatei ruse care folosea inclusiv cipuri „civile” provenite din SUA.
Cât de „compatibil” e cipul de la o mașină de spălat cu un cip militar. Care sunt dezavantajele unei astfel de improvizații
Un banal frigider sau mașină de spălat pare, la prima vedere, complet incompatibil cu turela unui tanc sovietic. Cât de dificil este procesul de „extragere” a unui microcip cu destinație civilă și „implementare” pe un sistem de armament?
„Când zici cip în lumea de astăzi, te referi la un circuit integrat, mai simplu sau mai complex. Ce are o mașină de spălat în ea? Are un set de astfel de cipuri. Unul dintre acestea are rol de main, de funcție principală, similar procesorului unui calculator. E o mașină de calcul care dispune de o memorie interioară și un număr de porturi de intrare și ieșire, la care se conectează tot felul de senzori și circuite”, a spus Simion Săndel, cercetător la Institutul Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației (INFLPR).
Cu alte cuvinte, orice mașină de spălat are un astfel „program”. Utilizatorul apasă un buton (să zicem „spălare rapidă”) și inițiază astfel declanșarea unor operațiuni „mecanice” pre-definite (ușa mașinii se blochează, apa e încălzită la o anumită temperatură, după un anumit timp este pusă în funcțiune centrifuga etc.).
În esență, toate echipamentele electronice din casă (cafetieră, laptop, mașină de spălat etc), au astfel de programe care îndeplinesc divers funcții.
„Tehnologia civilă progresează foarte repede pentru că e sub imperiul pieței. Tot scot un procesor din ce în ce mai performant. E clar că e o anumită dinamică. Dar există limitări drastice, în sensul în care aceste cipuri nu le poți introduce într-o rachetă care are accelerații de 10 G. Ele sunt calculate la condiții limitate de fiabilitate, de rezistență”, a adăugat analistul militar Sandu-Valentin Mateiu.
Acesta e și motivul pentru care militarii ruși nu sunt interesați de cipurile din cafetiere, ci mai degrabă de cele provenite din frigidere sau mașini de spălat. Care e „legătura”?
„Legătura e mediul în care lucrează: cipurile din mașina de spălat sunt făcute să acționeze în condiții dificile. Mașina de spălat stă în baie, unde sunt vapori, ai vibrații - o mașină de spălat are inclusiv un senzor de vibrații. La fel și la frigidere: ele sunt dispozitive care au viață lungă și care trebuie să funcționeze non-stop”, a precizat Simion Săndel.
Dar va exista întotdeauna un dezavantaj când apelezi, ca inginer, la astfel de improvizații.
„Folosirea unui astfel de dispozitiv, care nu a fost proiectat în acel scop (militar), se va face cu sacrificarea unor parametri, precum precizia sau fiabilitatea. Dar, dacă situația o impune și nu ești sigur că din 10 lansări pleacă toate rachetele, poate una se prăbușește, îți asumi această rată de erori”
Cum se face „reproiectarea” unui microcip de la o mașină de spălat pentru a funcționa pe o mașină militară
„Practic, sunt două etape: mai întâi, e o proiectare de tip hardware: iei cipul și faci o adaptare: vezi ce intrări/ieșiri ai. Dacă ai, să zicem, nevoie de cinci (intrări) și ăla de la mașina de spălat are patru, găsești un electronist care îl reproiectează, există tehnici”, a spus Simion Săndel.
După ce s-a reușit re-proiectarea hardware, softul cipului respectiv trebuie rescris.
„Aici întră în acțiune softiștii și programatorii de soft, care rescriu mașina aia să îndeplinească noile condiții”, a explicat cercetătorul român, care a precizat că întregul proces (reproiectare hardware și rescriere de software) poate fi făcut într-o lună de zile.
Cu sacrificarea, cu siguranță, a performanței. „E aproape imposibil să faci o tranziție 1 la 1. Undeva pierzi, nu se poate. Dar dacă pierderile sunt acceptabile, se poate”, a spus cercetătorul român.
De la începutul războiului în Ucraina, Rusia a lansat în jur de 1.500 - 2.000 de rachete „inteligente”. Stocul acestor arme, care necesită cipuri performante pentru a fi cât mai precise, pare să se epuizeze rapid, din moment ce Moscova a decis să utilizeze inclusiv rachete vechi, antinavă, din perioada sovietică, cae s-au dovedit a fi extrem de imprecise.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
