„Antisepticul” lui Putin. Cine este gruparea naționalistă care s-ar afla în spatele atacului chimic asupra lui Navalnîi

Atacul cu o substanță verde asupra liderului opoziției ruse, Aleksei Navalnîi, readuce în discuție o mai veche „paradigmă” a Federației Ruse: relația dintre cercurile de putere de la Kremlin și grupările naționaliste.

Zelyonka – acesta numele substanței antiseptice care i-a afectat aproape în totalitate ochiul drept al lui Aleksei Navalnîi și despre care doctorii cred că ar fi fost amestecat cu un lichid toxic ca să aibă efectul fiziologic produs.

Utilizarea zelyonkăi are o istorie bogată în politica din Federația Rusă și din Ucraina. Arseni Iațeniuk, fostul premier de la Kiev, Mihail Kasianov, șef al Executivului de la Moscova din 2000 și până în 2004, scriitoarea Ludmila Ulițkaia sau Maria Aliokhina și Nadejda Tolokinnova, două dintre membrele formației punk Pussy Riot – sunt doar câteva dintre țintele, de-a lungul ultimilor ani, ai antisepticului verde, descoperit în secolul XIX de chimistul englez William Perkin.

”Bine ați venit în Rusia 2017. În loc de dezbateri electorale, primești tot soiul de rahaturi în față (...) Rusia va avea un președinte cu un ochi alb elegant”, a scris Navalnîi pe blogul său, încercând să fac haz de necaz.

Până la această oră, există doi preșupuși autori ai atacului. Însă aceștia nu au fost descoperiți de poliție, care pare a manifesta, până acum, o apatie imperturbabilă în acest caz, ci de activiștii lui Aleksei Navalnîi, care au reușit să pună mână pe o copie needitată a filmării cu momentul atacului. Anterior, televiziunea controlată de stat Ren-TV difuzase filmarea, dar într-o variantă editată: chipurile atacatorilor fuseseră blurate.

În filmarea neprelucrată se disting două persoane: Alexander Kulakov și Alexander Petrunko, ambii „tovarăși de cauză” în gruparea naționalistă pro-Kremlin SERB.

Într-un interviu pentru Novaya Gazeta, Kulakov a admis că a participat la busculada creată în jurul lui Navalnîi, însă a respins faptul că ar fi fost implicat în atac. Celălalt membru SERB nu a putut fi contactat de presa rusă.

Publicația The Moscow Times a dedicat o analiză relațiilor strânse dintre autoritățile ruse și diversele grupări radicale din subteranele mediului politic.

Arhitectul acestui „metisaj” este considerat Vladislav Surkov, fostul director pentru politici interne al lui Vladimir Putin. Între timp, Sukov a fost tras pe „linie moartă”, într-o sinecură generoasă ce vizează asistența prezidențială în „problema ucraineană”. Însă la începutul anilor 2000, numele acestuia era pe buzele tuturor generalilor de servicii secrete din Federația Rusă, fiind considerat un „monstru sacru” al spărgătorilor de proteste, care a pus bazele unuia dintre cele mai eficiente instrumente de hărțuire a „elementelor neloiale” de pe listele negre ale Kremlinului. Este vorba despre gruparea NASHI, propulsată pe fondul Revoluției Portocalii din Ucraina.

Tot dintr-un context revoluționar pare a fi luat naștere și mișcarea SERB, după cum a explicat sursei citate un istoric, Nikolai Petrov.

Potrivit istoricului, apariția SERB trebuie căutată înn „cenușa” episoadelor post-Euromaidan. Locul de proveniență al mișcării ar fi estul Ucrainei, măcinat de războiul separatist, iar anul înființării, 2014. SERB a ieșit la rampă în timpul conflictelor sângeroase din Kharviv.

„Kremlinul a fost mereu mulțumit de acest tip de activism voluntar”, a explicat Serghei Smirnov, ziarist specializat în crimă organizată.