„Anatomia” urii anti-americane a lui Kim Jong-un. Cronologia dezastrului diplomatic dintre SUA și Phenian

Publicația POLITICO a realizat o linie evolutivă a evenimentelor istorice care au dus la relația dezastruoasă actuală, amenințată permanent de spectrul războiului, dintre Statele Unite și regimul de la Phenian.

1948

Suntem în zorii Războiului Rece. Înainte de al Doilea Război Mondial, Peninsula Coreeană s-a aflat 35 de ani sub dominația colonialistă a Japoniei. După capitularea Japoniei imperiale, Uniunea Sovietică și Statele Unite și-au împărțit Peninsula în regiuni de nord și regiuni de sud. În nord, URSS l-a instalat la manetele puterii pe Kim Il Sung, pornind „motoarele” dictaturii dinastice ale cărei frâie se află astăzi în mâinile lui Kim Jong-un.

1953

În urma războiului coreean, Coreea de Nord și Coreea de Sud semnează un armistițiu pentru a pune capăt luptelor, însă tensiunile rămân la cote ridicate. Statele Unite și Coreea de Sud au convenit asupra unui tratat de apărare mutuală, prin care SUA menține o prezență a trupelor în regiune pentru a proteja Seulul de pericolul unei invazii armate a Coreei de Nord.

1968

În ciuda armistițiului, Coreea de Nord continuă provocările la adresa Statelor Unite și a Coreei de Sud, culimând cu capturarea navei de colectare a informațiilor USS Pueblo. Phenianul ține echipajul navei în captivitate timp de un an, până ce președintele aerican Lyndon Johnson semnează un document prin care își cere scuze pentru acțiuni de spionaj, scuze pe care le retrage imediat ce echipajul se întoarce în siguranță pe teritoriu american.

1976

O patrulă formată din soldați americani și sud-coreeni se încaieră cu militarii nord-coreeni în timp ce taie un copac în Zona Demilitarizată. Doi soldați americani sunt uciși cu topoarele. Statele Unite iau în considerare o serie de răspunsuri militare, însă optează pentru desfășurarea câtorva zeci de elicoptere, bombardiere și avioane de luptă, laolaltă cu sute de soldați.

1993

Un raport CIA ajuns în posesia jurnaliștilor de la The New York Times concluzionează că există posibilitatea ca regimul nord-coreean să dețină una sau două bombe nucleare, datorită unor achiziții de plutoniu, precum și după indiciile de pe terenurile de testare, unde fuseseră descoperite cratere care păreau a fi fost produse în urma unor teste nucleare.

1994

Cu un an mai devreme, Coreea de Nord a amenințat că se retrage din Tratatul Internațional de Neproliferare Nucleară semnat în 1985. După mai multe încercări stopate, SUA și Coreea de Nord au semnat un Acord-cadru prin care Phenianul este obligat să pună capăt programului de centrale nucleare și să rămână parte a Tratatului Internațional de Neproliferare Nucleară, în schimbul unor mai bune relații diplomatice.

2002

Președintele american George W. Bush menționează Coreea de  Nord ca făcând parte din celebrul său concept de „axă a răului”. Phenianul este acuzat că fabrică „arme de distrugere în masă” și că violează Acordul-cadrul semnat în 1994.

2003-2009

Administrația Bush lucrează la o abordare diplomatică în relația cu Coreea de Nord, invitând China, Japonia, Rusia și Coreea de Sud la o serie de negocieri în „șase”. Grupul se întâlnește fix de șase ori, încercând să ajungă la o denuclearizare a Peninsulei Coreene. Chiar și așa, Coreea de Nord nu încetează violările frecvente, prin teste nucleare, ale acordurilor semnate în urma întrevederilor.

2012

Începutul anului. Președintele Barack Obama reia negocierile bilaterale cu Coreea de Nord. Pe 29 februarie 2012 se ajunge la un acord prin care Phenianul trebuie să oprească testele cu rachete cu rază lungă de acțiune. Ce li se promite în schimb nord-coreenilor? Asistență nutrițională. Săptămâni mai tâziu, Coreea de Nord încearcă să lanseze un satelit pe orbită, mutare considerată de către Departamentul de Stat al SUA o încălcare a acordului încheiat. Pe scurt, negocierile se prăbușesc din nou.

2017

Cea mai recentă evoluție: liderul nord-coreean Kim Jong-Un a primit de la armată planurile de atac cu rachete asupra insulei americane Guam din vestul Pacificului.