Video Exclusiv Ambasadorul Canadei: Ce se întâmplă în Ucraina e oribil, dar am putea vedea ceva de proporție și mai mare, cu impact uriaș
"Văd agresiunea Rusiei față de Ucraina ca un preludiu al unei confruntări mult mai mari, la nivel mondial. Și cred că este într-adevăr o confruntare a valorilor, a viziunilor despre cum ar trebui guvernată lumea. Ce se întâmplă în Ucraina este oribil, dar am putea vedea ceva de proporție și mai mare, care să dureze mai mult timp, cu impact uriaș asupra tuturor." Această declaraţie este făcută de ambasadorul Canadei la Bucureşti, Annick Goulet, în contextul în care ideile promovate de Est sunt total diferite faţă de cele venite din Vestul lumii. Se mai încheie o misiune diplomatică în România şi avem concluziile ei în emisiunea Paşaport diplomatic.
Cristina Cileacu: Annick Goulet, ambasador în România, Bulgaria și Republica Moldova, bine aţi venit, pentru ultima oară în această calitate, la Pașaport Diplomatic.
Annick Goulet: Vă mulțumesc foarte mult pentru că mi-ați oferit această oportunitate să facem un interviu la încheierea misiunii, după atâtea șanse în care am discutat pe parcursul celor trei ani ai misiunii mele.
Misiune diplomatică la graniţa cu războiul
Cristina Cileacu: Dnă Ambasador, așa cum am spus, v-aţi ocupat de trei țări, de la București. Misiunea dvs a început în vremuri pandemice, apoi a început războiul în vecinătatea noastră. Ce aţi reușit să faceţi în timpul celor trei ani de misiuni în această regiune?
Annick Goulet: Cred că surprinzător de mult. Poate îţi aminteşti, prima dată când m-ai intervievat, a fost în martie 2021. Și în acel moment vorbeam despre care ar fi punctul central al misiunii mele de trei ani. Și am explicat că se va baza pe trei piloni, practic securitatea și apărarea, legate de toate operațiunile comune cu România în cadrul NATO. Apoi, extinderea schimburilor comerciale inspirate de obiectivele noastre comune privind mediul și energia curată, dar și pe agenda de valori, pentru că împărtășim multe lucruri în forurile multilaterale și vorbim despre probleme precum diversitatea și incluziunea. Aceştia erau cei trei stâlpi. Și sunt foarte fericită să spun că a fost un succes pentru cei trei piloni, în ciuda pandemiei și poate într-o oarecare măsură, din cauza războiului, pentru că, cu siguranță a crescut angajamentul.
România a fost un partener cheie, cred, în ultimele aproape 500 de zile ale agresiunii în vecinătate. Așa că ne-am implicat foarte îndeaproape în securitate, desigur, știi, pentru că al doilea interviu a avut loc la Baza Mihail Kogălniceanu, de la Marea Neagră. Am avut şase desfăşurări militare consecutive din Canada, cam o treime dintr-un an, în fiecare an, iar trei dintre acei ani din timpul mandatului meu, aceasta a fost înainte de agresiunea din Ucrainei. Canada stătea deja alături de România, în cadrul NATO, pentru a face supraveghere aeriană. A avut un succes, nu numai pentru că am ajutat România să intercepteze unele dintre incursiunile care se întâmplau deja înainte de război, dar și în ceea ce privește cooperarea militară.
Desigur, ne continuăm angajamentul sub umbrela NATO. În privinţa comerţului, după cum ştii foarte bine, ne-am concentrat mult pe energia curată, pe energia nucleară. Avem deja o cooperare foarte puternică, avem asta de peste 40 de ani și am continuat să explorăm modalități de creștere a acestui angajament. Am semnat, în timpul mandatului meu, un memorandum despre cooperarea nucleară care privește spre viitor. Am fost deja implicați și vom continua să ne implicăm, pe rând, fie cu renovarea centralei (n.r. de la Cernavodă) şi a reactoarelor existente, dar, de asemenea, ne uităm spre construcții noi, dar poate și SMR-uri (n.r. reactor nuclear modulare), izotopi medicali și alte domenii ale cooperării nucleare. Desigur, pentru mine, o atenţie personală a fost pentru femei şi conducerea feminină. Cred că am realizat destul de multe și pe acel pilon. Și, după cum probabil știi, m-am bucurat să public, de fapt, o traducere a unei cărți despre conducerea feminină, mai ales în diplomație, scrisă de un diplomat român. Pentru mine, a fost un cadou pentru România, pentru că România tocmai a sărbătorit 30 de ani de când este membru al Francofoniei. A fost un fel de realizare personală, de asemenea.
State mici cu o misiune uriaşă
Cristina Cileacu: Dnă ambasador, așa cum am spus, ați lucrat pentru trei ţări, din București. Dar fiecare dintre aceste țări, România, Bulgaria și Republica Moldova au propriile probleme. Puteţi să împărtășiţi cu noi o viziune mai largă, ca un diplomat care încheie acum misiunea. Cum sunt aceste țări, într-o regiune în care un război se va derula în continuare?
Annick Goulet: Toate sunt extrem de strategice pentru regiune și pentru ceea ce se întâmplă. Și asta este ceva ce am văzut, desigur, pe parcursul mandatului meu. În Bulgaria, dacă aș putea spune câteva cuvinte, știu că este un pic mai departe pentru publicul tău, dar...
Cristina Cileacu: Suntem vecini, ar trebui să ne cunoaştem.
Annick Goulet: Absolut. Bulgaria, desigur, a cunoscut şi încă trece prin anumite schimbări, schimbări politice. Dar trebuie să spun că am reușit să colaborăm îndeaproape cu Bulgaria. Cameco (n.r. companie canadiană de furnizare uraniu) tocmai a semnat o afacere importantă pentru furnizarea de combustibil nuclear centralei Kozlodui, din Bulgaria, și asta se leagă de întrebarea ta despre cum a fost experimentată invazia în întreaga regiune, pentru că această înțelegere este într-adevăr unul dintre obiectivele noastre în regiune, să aducem Europa și unii dintre membri, precum Bulgaria, departe de dependența de Rusia. Am realizat asta pentru că, desigur, centrala de la Kozlodui se baza pe combustibilul rusesc. Mă gândesc la România am explicat o parte din angajamentul nostru militar și așa mai departe. Dar am încercat să colaborăm și cu România în ceea ce privește asistența umanitară și așa mai departe.
Dacă m-aş putea concentra pe Moldova, pentru că acolo am simțit agresiunea rusă a Ucrainei mai profund, experiența a fost mai puternică. Imediat după ce Rusia a invadat Ucraina, am plecat mai întâi cu ministrul Joly, ministrul afacerilor externe, la baza de la Mihail Kogălniceanu. Dar, după câteva zile l-am însoțit pe ministrul Dezvoltării Internaționale, Harjit Sajjan, în Republica Moldova. Am mers la granița cu Ucraina, la Palanca. Era la două săptămâni după invazie şi probabil îţi aminteşti că în acel moment ne gândeam că Odessa va cădea şi apoi, în doar câteva ore sau chiar jumătate de oră, vom vedea o migraţie masivă spre Moldova. Nu s-a întâmplat. Eram fericiţi, desigur, că nu sa întâmplat. Dar impactul asupra Moldovei a fost semnificativ. Au primit încă 4%, echivalentul a 4% din populaţia lor, ceea ce a presupus găsirea de soluţii pentru găzduirea refugiaților, asigurarea că sunt în siguranță. Dar apoi, ne-am întors nu la un scenariu militar provenind din Rusia, ci spre războiul hibrid. Și a fost, după cum știi foarte bine, impactul asupra energiei, alimentelor, impactul asupra inflației și cel umanitar, din nou, tot ce știm, dezinformarea.
România a fost esențială în sprijinirea Moldovei. Dar ceea ce am văzut a fost şi reziliența, capacitățile incredibile ale poporului moldovean, generozitatea, dar și guvernul lor, care se opune acestei amenințări, asigurându-se că va răspunde în continuare tuturor diferitelor implicații, provocărilor pe care Rusia le-a creat în vecinătate. De fapt, am fost în Moldova și acum, pentru mitingul pro-european. A fost extrem de emoționant să văd toți acei oameni venind din satele mici din Moldova și spunând că știți, suntem cu toții europeni.
Și președinta, preşedinta Sandu a ales să își ţină discursul nu doar în limbile română și engleză, dar și ea vorbit, pe unele segmente ale discursului său, în limba rusă, în găgăuză și în ucraineană. Şi cred că a primit cele mai multe ovaţii când a vorbit în limba rusă, pentru că mesajul ei era un mesaj de unitate, de solidaritate, de împărtăşire a aceloraşi valori. Și ar trebui să spun că modest, în ciuda faptului că suntem destul de departe de Moldova, Canada a contribuit. Probabil știți că președintele Sandu a fost în Canada la jumătatea lunii mai și s-a întâlnit cu guvernatorul nostru general, cu premierul, cu ministrii Joly (n.r. de externe) şi Anand, ministrul apărării. Au avut discuții foarte bune.
De asemenea, am făcut câteva anunțuri importante pentru a arăta că suntem alături de Moldova în această criză și vom rămâne alături de Republica Moldova. Am ajutat și la eliberarea presiunii, a presiunii migrației asupra Republicii Moldova, dar și asupra României și a altor țări, oferind refugiaților din Ucraina acest program special de ședere temporară în Canada. Până în prezent, am primit mai mult de un milion de cereri și cel puțin o cincime dintr-un milion, aproximativ 200.000 de persoane s-au reinstalat deja în Canada.
Interese economice înaintea valorilor UE
Cristina Cileacu: Dnă ambasador, în timp ce Moldova luptă pentru calea sa europeană, încearcă să convingă pe toată lumea că este o țară a Europei, care aparține Uniunii Europene, la nivelul Uniunii Europene, există discuții din partea altor țări deja membre, care spun că poate ar trebui să oprim sancțiunile impuse Rusiei pentru că nu funcționează și poate ar trebui să oprim și trimiterea ajutorului către Ucraina, pentru că asta nu ajută și pe nimeni, doar continuă războiul. Cum vede Canada această situație?
Annick Goulet: Cu siguranță, pentru Canada, uitându-ne la sancțiuni, credem în continuare că sunt fundamentale. De fapt, ne uităm la impunerea de noi sancțiuni. Vorbeam despre Moldova pentru a ne asigura că unele dintre crimele împotriva Ucrainei nu sunt comise din Moldova, cu ajutorul unor bani moldovenești. Pentru noi, reducerea sau anularea sancțiunilor nu este o soluție. Nu doar pentru că noi credem că aceste sancțiuni sunt fundamentale, că încă funcționează și că vor funcţiona din ce în ce mai mult, dar este și parte a puternicului mesaj de solidaritate.
Noi credem că este important ca întreaga comunitatea occidentală să fie împreună, sa sprijine Ucraina şi Moldova. Ucraina, Moldova sunt într-adevăr o zonă tampon și ne protejează pe noi în Occident, desigur, ele protejează şi România, pe de altă parte, Polonia, dar și noi toți. Și acesta este mesajul pe care îl am de fiecare dată când merg în Moldova, mulțumindu-le, pentru reziliența lor, curajul lor. Într-adevăr, până la urmă, ne protejează pe toți. Cred că măcar atât putem face, să continuăm să impunem sancțiuni și să păstrăm sancțiunile.
Şi războiul ideologic face multe victime
Cristina Cileacu: NATO stă în spatele Ucrainei cu mult ajutor, dar, în același timp, vedem China care aduce o idee nouă la nivel public, spunând că NATO menține de fapt starea de război ajutând Ucraina să lupte pentru independența sa. De obicei,uită să menționeze că această parte, că Ucraina luptă pentru independența sa. Viktor Orban, ca să menționez un lider al Uniunii Europene, promovează, de asemenea, ideea că nu mai trebuie trimise arme în Ucraina, pentru că acesta este singurul mod în care poate începe de fapt o negociere de pace. Ce ar însemna pentru Occident, pentru lumea liberă, ar trebui să spun, ca Ucraina să fi lăsată singură în acest război?
Annick Goulet: Cred că ar fi o catastrofă. Ucraina trebuie să câștige. Ai menţionat China. Și cred că este cheia. Și aș vrea să mă concentrez asupra acestui lucru. Pentru mine, după ce am avut misiuni atât în China, cât și în Rusia, am un interes deosebit pentru ceea ce se întâmplă acum, văd foarte mult agresiunea Rusiei față de Ucraina ca un preludiu al unei confruntări mult mai mari, la nivel mondial. Și cred că este într-adevăr o confruntare a valorilor, a viziunilor despre cum ar trebui guvernată lumea.
Cred că ceea ce ar putea urma este, mă crezi sau nu, pentru că știu ce se întâmplă în Ucraina este oribil, și, desigur, condamn asta cu toată inima și sufletul meu, dar am putea vedea ceva de proporție și mai mare, care să dureze mai mult timp, cu impact uriaș asupra tuturor. Pentru că China se uită într-adevăr într-un alt fel, are alte puncte de vedere, și cred că instrumentele pe care le au în setul lor sunt mai puternice, mai ample decât cele pe care Rusia le-a desfășurat în ultimele 500 de zile.
Securitatea noastră economică este în joc. Și nu vorbim doar despre energie, ci vorbim despre IT, despre totul. Ați văzut baloanele de supraveghere din America de Nord, în februarie. Este doar vârful aisbergului. Deci cred, din nou, că solidaritatea este un cuvânt-cheie. Trebuie, de asemenea, să discutăm cu alți parteneri. Nu ar trebui să fie doar un dialog între occidentali, există și alte țări. Cred că trebuie să implicăm mai mult Africa, trebuie să discutăm cu unii dintre partenerii noștri din America Latină. Canada a lansat acum câteva luni strategia ei pentru regiunea Indo-Pacific, care are două părţi. Dacă ne întoarcem la China, vrem să ne implicăm. Este important să te angajezi. Trebuie să implicăm China, pentru că, este parte din chestiuni mai mari, cum ar fi schimbările climatice.
Cristina Cileacu: Comerţ.
Annick Goulet: Absolut, dar trebuie să avem o privire limpede. Trebuie să știm în ce intrăm să putem transmite mesaje puternice, să ne împărtășim preocupările și să avem un dialog respectuos. Dar trebuie să fim conștienți de ceea ce înseamnă, inclusiv ce se întâmplă aici, în regiune.
O relaţie cu potenţial de creştere
Cristina Cileacu: Ultima întrebare a întâlnirii noastre de astăzi este şi despre România, pentru ca misiunea dvs se încheie. Îmi amintesc că în primul nostru interviu împreună v-am întrebat cum se face că prezența canadiană în România, Canada fiind o țară atât de mare, nu este la fel de mare sau cel puțin nu la fel de vizibilă. Cum vedeți relația ideală dintre Canada și România?
Annick Goulet: Cred că relația noastră bilaterală este ideală. Nu avem fricțiuni bilaterale de care să știu. Avem un angajament bun în ceea ce privește comerţul, securitatea. Suntem la fel în ceea ce privește valorile în foruri multilaterale. Relația noastră este bine echilibrată. În toate aceste sectoare, ar putea fi mai mult, mai profund, întotdeauna este așa. Dar cred că suntem pe calea cea bună. Deci, ţi-am spus despre ceea ce cred că a avut succes în misiunea mea de trei ani. Cred că ai vorbit despre prezența fizică sau amprenta noastră. Ne extindem de fapt aici, la ambasadă. Când am ajuns, aveam 41 de angajați şi vor fi aproximativ 65, până la sfârșitul verii. Deci, avem din ce în ce mai multă prezență. Ştiam, dar cred că acum am reușit să punem această importanță operațională, importanța critică, importanța geostrategică a României în această regiune, mai ales în acest moment al istoriei lumii. Deci ne extindem. Ne extindem și asta mulțumită tuturor punctelor forte ale României, din punct de vedere al muncii, ne extindem pe partea imigrației, deci, deschidem secții noi, dar și din punct de vedere politic, vom avea noi angajați care să acopere o regiune mai mare, de la București. Deci cred că aceasta este o mărturie a relației bune pe care o avem cu România, dar și a ceea ce oferă România comunității diplomatice, relației canadiene în special. Deci sunt plină de speranță.
Cristina Cileacu: Dnă ambasador, vă mulțumesc foarte mult pentru acest interviu și mult noroc cu următoarea misiune.
Annick Goulet: Mulțumesc.
Editor : G.M.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
