Ambasadoarea Greciei la București: Interesul investitorilor greci față de România crește. Aveți un mare potențial energetic
Grecia și Turcia încearcă să reducă tensiunile pe care le acumulează din 1995, de când parlamentul turc a aprobat ceea ce se numește casus belli, adică posibilitatea de a declara război grecilor pentru un teritoriu marin pe care și-l dispută. Din fericire nu s-a ajuns la conflict militar, iar recent, liderii celor două țări au decis să meargă mai departe pe calea diplomației. Dacă situația cu turcii este încă sensibilă, planurile pe care Grecia le are cu România în regiune prind tot mai mult contur. Despre aceste subiecte a vorbit la Pașaport Diplomatic Sofia Grammata, ambasadorul Atenei la București, la final de misiune.
Cristina Cileacu, jurnalist Digi24: Sofia Grammata, ambasadorul Greciei la Bucureşti, bine ați venit la Pașaport diplomatic.
Sofia Grammata, ambasadoarea Greciei la București : Mulțumesc pentru invitaţie.
Energia, baza unor legături puternice
Energia pare să fie noua legătură puternică dintre România şi Grecia. Grecii investesc masiv în acest sector din România şi, la nivel regional, împreună cu ţările vecine, dezvoltă reţele de alimentare cu gaz şi electricitate. Lecţia oferită de războiul început de ruşi în Ucraina a fost bine învăţată şi acum, România şi Grecia sunt tot mai eficiente la producţia de energie, inclusiv din surse regenerabile.
Cristina Cileacu: Când Rusia a început războiul în Ucraina, întreaga Europă încerca să descopere noi resurse pentru energie. România și Grecia devin destul de bune în producerea energiei din resurse sustenabile, din resurse verzi. În același timp, am descoperit că Grecia investește din ce în ce mai mult în sectorul energetic din România. De ce este aşa de mare interes din partea companiilor energetice grecești să investească aici, în România?
Sofia Grammata: Interesul oamenilor de afaceri greci față de investițiile în România crește. Țara dumneavoastră, de la aderarea sa la UE în 2007, a avut o creștere economică constantă. Aveți forța de muncă calificată, legislația privind taxele foarte convenabilă pentru oamenii de afaceri și este un mare potențial energetic în țara dvs care este interesant pentru oamenii noştri de afaceri. Compania publică de energie și corporaţiile energetice sunt interesate de ceea ce ați menționat: energie, sursele regenerabile de energie. Grecia și România trec din ce în ce mai mult spre economia verde. Cred că unul dintre planurile pe care le avem în comun este chiar să construim centrale electrice offshore pentru sursele dvs. regenerabile de energie. Noul factor în relațiile noastre este și faptul că Grecia investește din ce în ce mai mult în relațiile sale energetice cu Republica Moldova. Știți, poate că prin IGB (n.r. interconectorul Grecia Bulgaria), Republica Moldova primește mai mult de 30% din gazele naturale din Grecia, acum, prin România, desigur, Bulgaria şi România. Cred că acest lucru este benefic pentru Grecia, România și pentru toate țările care participă la Inițiativa celor Trei Mări, și nu este întâmplător că țara mea a devenit recent al 13-lea membru al acestei inițiative, datorită...
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Cristina Cileacu: ... unei decizii luate la București.
Sofia Grammata: ... la invitaţia gazdelor române.
Geografia care duce la proiecte comune
Iniţiativa celor Trei Mări înseamnă 12 state membre UE şi 3 mări din spaţiul lor geografic, care vor să se conecteze mai bine în ideea unei dezvoltări comune şi echilibrate a regiunii. Bucureştiul a fost locul unde anul acesta s-a decis că Grecia trebuie să fie inclusă în acest grup.
Cristina Cileacu: Această decizie a fost într-adevăr luată la București, la ultimul summit al Inițiativei celor Trei Mări. Dacă adăugăm la cele trei mări originale, Marea Neagră, Adriatica, Marea Adriatică și Marea Baltică, mările Greciei, la ce ne putem aștepta mai mult? Adică, acesta este un proiect care ar trebui să conecteze infrastructura între cei 12 membri originali de la nord la sud și de la est la vest. Acum avem Grecia, membrul numărul 13 al acestei alianțe mai mici, să o numim așa. Deci, ce aduce Grecia în acest sens?
Sofia Grammata: Patru mări, de fapt. Aducem Marea Egee, aducem estul Mediteranei conectat la Canalul Suez, aducem și Marea Adriatică, prin Marea Ionică și insulele ionice. Un aspect al acestei Inițiative care crește în importanță, o perspectivă în lumina a ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu și în lumina marilor resurse energetice ale Egiptului, Israelului și Libanului. Contribuția Greciei poate fi imensă, poate fi cu adevărat importantă și așteptăm cu nerăbdare cooperarea cu România și în acest cadru.
Viziune comună pentru o situație fără ieșire
Fâşia Gaza a fost cea mai mare închisoare în aer liber, acum este cel mai mare cimitir. Războiul dintre Israel şi Hamas este un efect al terorismului şi ca în orice război, populaţia civilă este cea care plăteşte cel mai mare preţ. Soluţia două state, palestinian şi israelian, este mai necesară ca oricând, pentru că violenţele nu vor duce la nimic bun pe termen lung şi lipsa de stabilitate pentru palestinieni va fi o problemă constantă pentru israelieni.
Cristina Cileacu: Din moment ce aduceți în discuție situația din Orientul Mijlociu, trebuie să ne uităm și la războaiele pe care le avem acum: unul în Europa, în Ucraina, celălalt în Orientul Mijlociu, între Israel și Hamas. Din fericire, NATO este familia noastră și ambele țări fac multe lucruri împreună în NATO. Dar NATO este mai puternică dacă statele membre lucrează împreună și în regiune. Ce fac România și Grecia în această regiune a flancului estic?
Sofia Grammata: Grecia și România împărtășesc aceleași puncte de vedere, aceleași poziții în ceea ce privește războiul din Ucraina și în privinţa a ce se întâmplă între Israel și Hamas. Vorbind despre Ucraina, trebuie să vă spun că țara mea a acordat deja asistență, inclusiv asistență militară, în valoare de peste 170 de milioane de euro. În cazul Israel și Fâșia Gaza, nu se poate spune că pe de o parte este o criză umanitară și de cealaltă nu este. Este cu adevărat un dezastru ce vedem în regiune și, din păcate, știm foarte bine după ce s-a întâmplat în Iugoslavia acum mai bine de 20 de ani, că aceste răni nu pot fi vindecate foarte repede. Cred că singura soluţie în ceea ce priveşte Israelul şi poporul palestinian este soluţia celor două state, pe care ţările noastre o susţin. Și cred că ar fi foarte util ca România și Grecia să coopereze și pe această temă. Este o chestiune de mare interes. Vorbind despre Ucraina, voi adăuga elementul oarecum național în acest război. Știți, poate, că avem o minoritate greacă în și în jurul Mariupol și una mai limitată în regiunea Odesa. Nu știm exact ce se întâmplă cu oamenii noștri din Mariupol, pentru că acum sunt pe un teritoriu ocupat temporar de Rusia, aceștia sunt oameni pașnici care sunt acolo de sute de ani. Și putem vedea ce se întâmplă în viața popoarelor care au parte de război. Ambasada Greciei la București și-a exercitat această putere în privinţa operațiunilor de evacuare. Sunt recunoscătoare autorităților române, precum și autorităților moldovenești pentru executarea acestor operațiuni. Dar trebuie să vă spun că am asistat și la momente oribile. Am evacuat familii și copii mici, care și-au lăsat pantofii de balet la un moment dat, în autobuz. Îmi amintesc o fetiţă strigând: Mami, mami, mi-am uitat pantofii de balet. Și mi-am spus: ea nu a înțeles că nu doar lecțiile de balet, ci toată viața ei sunt în urmă și va începe o viață nouă ale cărei elemente nici măcar nu și le poate imagina. Nu există război fără povești tragice. Și este păcat că comunitatea internațională, în 2023, nu a găsit calea de a rezolva crizele înainte ca acestea să se întâmple.
Grecia, o mână întinsă pentru est
Situaţia Republicii Moldova este fragilă dacă o privim în contextul ameninţărilor hibride pe care Rusia le foloseşte din plin. De aceea este esenţială susţinerea parcursului european pe care Moldova şi-l doreşte, iar grecii sunt printre cei care au înţeles acest lucru.
Cristina Cileacu: Sunteți, de asemenea, ambasador pentru Republica Moldova. Dar vestea bună este că în curând Grecia va deschide o altă ambasadă, la Chişinău, în Moldova. De ce această decizie?
Sofia Grammata: Am fost primul şi ultimul ambasador al Greciei reprezentând țara mea în Republica Moldova, de la București, pentru că înainte era ambasada noastră la Kiev, care era responsabilă pentru Republica Moldova. Pot să vă spun că mi-au plăcut călătoriile mele la Chişinău, este un oraș frumos, dar cred că această ţară merită o ambasadă a Greciei acolo. Este o țară candidată la UE, o țară care se confruntă cu diferite amenințări, amenințări hibride. Susținem perspectiva sa europeană. Sprijinim pe deplin eforturile acestei ţări, ale acestor oameni rezistenți de a supraviețui, de a-și continua creșterea și de a-și continua drumul european. Și sunt sigură că ambasada Greciei de acolo va servi destul de bine acestui scop.
Grecia vrea România în Schengen
Poziţia geografică determină şi volumul migraţiei pe care o ţară îl are de reglat. Întotdeauna a existat, legat sau ilegal, migraţie pe glob. Problemele se resimt acum mai acut pentru că diferenţele de bunăstare dintre continente sunt mai mari, războaiele au devenit mai agresive şi valurile celor care migrează, fie să îşi salveze viaţa, fie să aibă o viaţă mai prosperă sunt mai numeroase. Europa este raiul pentru populaţiile care trăiesc în ţări instabile, doar că nu are încă soluţii pentru echilibrare fenomenului.
Cristina Cileacu: La nivelul Europei este această dezbatere și în România este un subiect important faptul că noi și Bulgaria nu suntem încă acceptați în spațiul Schengen. Și, desigur, este o problemă a unei abordări europene mai ample, deoarece vorbim despre migrația neregulamentară, iar Grecia are o problemă uriașă cu migraţia. Ce se poate face la nivelul Europei, pentru că nimeni nu a oprit migrația în istorie. Nu poate fi oprită, dar poate fi cumva ordonată, să avem niște reguli care să fie respectate în Europa?
Sofia Grammata: În Grecia, avem valuri de migrație după fiecare război. Războiul din Irak a adus irakieni în țara mea, războiul din Afganistan, la fel. Deci acesta nu este un fenomen nou, din păcate, în țara mea. Nu pot ascunde faptul că de multe ori imigranții aduc și creștere în țările în care merg. Nu putem nega acest fapt. Dar realitatea este că de multe ori ei nu pot fi cu adevărat integraţi în societățile europene. Acest lucru trebuie abordat în principal în țările de origine. Aceasta este gândirea multor mari puteri ale UE și ne așteptăm să vedem unele rezultate și în ceea ce privește repatrierea, posibilitatea țărilor UE de a repatria imigranții care sunt imigranți ilegali în țările UE fără acte, fără nicio posibilitate de a face parte din societățile noastre. UE are anumite relații economice, anumite relații politice foarte importante cu țările lor de origine și cred că ar trebui să folosim și această cale pentru a simplifica procedurile de întoarcere. Vorbind despre țara mea, majoritatea imigranților provin din Turcia. După cum a declarat recent premierul Greciei, soluția se află pe țărmul turc, nu pe teritoriul grec. Operațiunile de evacuare despre care am vorbit anterior sunt nimic în comparație cu o evacuare pe mare, Cristina.
Problema Schengen, cu toate acestea, nu cred că este direct legată de problema imigrației, iar Grecia susține foarte mult aderarea ţării voastre și a Bulgariei la Schengen. Este, de asemenea, un aspect economic care se referă la țara mea, pentru că suntem un stat membru Schengen, dar totuși o insulă Schengen. Nu avem frontiere terestre cu niciun alt stat membru Schengen și acest lucru afectează negativ turismul, la intrarea şi ieşirea din Grecia și schimburile noastre comerciale. Camioanele așteaptă la cozi lungi, la granițele cu Bulgaria și apoi la granițele Bulgariei cu România și așa mai departe. Nu ar trebui să continue. Cred că ţara dvs merită aderarea la Schengen cât mai curând posibil şi vă doresc mult noroc în lunile următoare. Sunt sigură că veți reuși.
Cristina Cileacu: Să sperăm că da.
"Noua eră de prietenie"
Când am înregistrat acest interviu, preşedintele Turciei începea o vizită importantă la Atena, pentru că tensiunile dintre cele două state NATO sunt puternice. Problemele de istorie recentă au început în 1995, când parlamentul de la Ankara a dat undă verde pentru casus belli, adică pentru a declara război Greciei, dacă această ţară îşi extinde zona de coastă mai mult de 6 mile marine. Prevederea încalcă legea internaţională şi a fost chiar aproape să fie pusă în practică în 2020. După recenta întâlnire cu premierul Kyriakos Mitsotakis, Erdogan a declarat că începe o "nouă eră de prietenie" cu vecinii greci şi că Marea Egee va deveni o mare a păcii. Casus belli încă nu a fost anulat, dar măcar Grecia şi Turcia au început dialogul pe acest subiect.
Cristina Cileacu: Dar, din moment ce menționați situația cu migranții veniți din Turcia, desigur, toată lumea a asistat la tensiunile dintre Grecia și Turcia din ultima vreme. Și acum vedem că este un fel de reconciliere, președintele Erdogan va călători pentru a se întâlni cu premierul grec. La ce să ne așteptăm?
Sofia Grammata: Dacă mă întrebați, m-aș aștepta la anularea casus belli, dar nu sunt atât de optimistă. Cred că ce aşteptăm mâine este să începem un dialog politic real, să îmbunătăţim măsurile de consolidare a încrederii şi să semnăm, dacă nu mă înșel, în jur de 20 de acorduri din zona așa-numitelor probleme politice minore, dar totuși creează un climat pozitiv între două țări. Vom avea o şedinţă comună a guvernelor și din partea greacă, vom avea 11 miniștri care vor participa. Acest lucru este, de asemenea, semnificativ în ceea ce privește așteptările țării mele și voinţei noastre de a coopera cu adevărat cu Turcia în chestiuni economice, în chestiuni legate de schimburile culturale.
Ştiţi că Grecia şi Turcia sunt parteneri comerciali puternici. Nu este întâmplător că, deși am asistat la această tensiune de ani de zile, să spunem că acum semnalul cronologic ar putea fi, dacă îmi amintesc corect, ratificarea UNCLOS (n.r. Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării) de către țara mea. Acesta a fost un moment de cotitură, Cristina. Am ratificat-o în decembrie '95 și imediat după, la câteva zile, parlamentul Turciei a declarat casus belli, dacă țara mea continuă să pună în aplicare dispozițiile și clauzele UNCLOS cu privire la apele noastre teritoriale. Atunci au început revendicările venite de la vecinul nostru cu privire la insulele grecești. Dar acest lucru poate fi depăşit foarte ușor și putem merge spre un viitor mai luminos, mai luminos pentru ambele popoare, pentru că nu este o soluție pentru Turcia, nici pentru țara mea să dea mereu miliarde de euro pentru arme. Nu putem continua așa. Mă gândesc că avem alte sectoare ale economiilor noastre în care să investim. Și eu însămi aș fi cu adevărat interesată ca țara mea să investească mai mult în sectoare paşnice, pentru viața obișnuită, în loc de investițiile la care suntem obligați să recurgem din cauza pozițiilor și atitudinii vecinilor noștri.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
