Zeci de femei musulmane din India s-au trezit că au fost scoase la vânzare online, prin intermediul unei aplicații. Ele erau trecute ca "oferte ale zilei". Aplicația urmărea, de fapt, batjocorirea femeilor. Poliția a demarat o anchetă.
Hana Khan, de meserie pilot, al cărei nume se afla pe listă, a declarat pentru BBC că a fost aflat despre asta când un prieten i-a trimis un tweet, care o trimitea spre o aplicație și un site. Acolo erau postate ale fotografii ale mai multor femei, cărora li se creaseră și profiluri. Hana Khan a găsit pe listă o poză a ei, dar și ale unor prietene.
Ea a spus că a numărat 83 de persoane, dar că este posibil să fie mai multe.
"Mi-au luat fotografia de pe Twitter, cu numele meu de utilizator. Această aplicație a funcționat timp de 20 de zile și nici măcar nu știam despre asta. M-a înfiorat", a povestit femeia.
În fapt, aplicația folosea în sens fictiv termenul de licitație, deoarece aceasta nu era reală. Scopul aplicației era doar să discrediteze și să umilească femeile.
Hana Khan a declarat că i s-a întâmplat asta deoarece este musulmană.
GitHub - platforma web care a găzduit aplicația - a închis-o rapid în urma reclamațiilor. Experiența a marcat însă toate femeile care s-au aflat pe listele respective. Pe liste erau persoane publice, inclusiv jurnaliști, activiști, artiști sau cercetători. Unele dintre femei și-au șters de atunci conturile de pe rețelele de socializare, iar altele au spus că se tem să vor fi hărțuite în continuare.
"Indiferent cât de puternic ai fi, dar dacă poza ta și alte informații personale sunt făcute publice, te sperie, te deranjează", a declarat o altă femeie pentru BBC Hindi.
Multe dintre femeile ale căror informații au fost folosite astfel au făcute publice informațiile și au spus că vor lupta împotriva celor care le-au umilit. Ele au format un grup de sprijin pe WhatsApp pentru a-și oferi sprijin reciproc și au depus plângeri la poliție.
Poliția a comunicat că a deschis o anchetă, dar a refuzat să spună cine ar putea fi în spatele aplicației.
Oamenii care au realizat aplicația au folosit identități false, dar Hasiba Amin, coordonatorul rețelelor sociale pentru partidul de opoziție din Congres, a dat vina pe mai multe conturi care atacă în mod regulat musulmanii, în special femeile musulmane, și afirmă că susțin politica de dreapta.
Hasiba Amin a afirmat că nu este prima dată când femeile musulmane au fost atacate în acest mod. În 13 mai, când musulmanii au sărbătorit festivalul Eid, un canal de pe YouTube a organizat o "licitație" live a femeilor musulmane din India și Pakistan.
"Oamenii licitau cinci rupii (67 de cenți; 48 de pence) și 10 rupii; ei evaluau femeile în funcție de părțile corpului și descriau acte sexuale și amenințau cu violul", a povestit Hana Khan.
Săptămâna trecută, peste 200 de actori cunoscuți, muzicieni, jurnaliști și oficiali guvernamentali din întreaga lume au transmis o scrisoare deschisă, îndemnând conducerile Facebook, Google, TikTok și Twitter să considere o prioritate siguranța femeilor: "Internetul este piața orașului din secolul XXI. Aici au loc dezbateri, se construiesc comunități, se vând produse și se construiește reputația. Amploarea abuzului online face însă ca pentru prea multe femei aceste piețe digitale ale orașelor sunt nesigure".
Un raport al Amnesty International privind hărțuirea online din India anul trecut a arătat că, cu cât o femeie era mai vocală, cu atât era mai vizată.
Editor : Georgiana Marina
