După moartea lui Ebrahim Raisi, deschiderea „competiției” prezidențiale din Iran aduce în jur de 80 de candidaturi la alegerile prezidențiale din această țară, un scrutin care promite să fie la fel de suprimat și de limitat precum cele anterioare. Dintre cele 80 de candidaturi, o mare parte vor fi anulate, în condițiile în care regimul teocratic selectează atent cine poate candida în alegeri. Suprinzător, patru femei s-au înscris în cursă.
Cel mai cunoscut dintre prezidențiabili este fostul preşedinte Mahmoud Ahmadinejad, în vârstă de 67 de ani, care încearcă să revină în funcţia pe care a deţinut-o din 2005 până în 2013. În cele două mandate, el a făcut mai multe afirmaţii incendiare despre Israel; tensiunile dintre Iran şi Occident s-au intensificat în perioada respectivă, în special în legătură cu programul nuclear iranian.
Totuși, Ahamdinejad a pierdut încrederea regimului și este marginalizat de mai mulți ani ca urmare a atitudinii critice.
În același timp, e de remarcat înscrierea în „cursă” a patru femei dar și a numărului mai mare de candidați conservatori, pe modelul Raisi, decât cel de moderați, pe model Rouhani. Candidează, de asemenea, şi câţiva clerici de rang inferior.
Printre ceilalţi candidaţi, se mai numără pe Ali Larijani, fost preşedinte al parlamentului, considerat moderat; ultraconservatorul Said Jalili, fost negociator în problema nucleară; primarul Teheranului, Alireza Zakani; Abdolnasser Hemmati, fost guvernator al băncii centrale a Iranului; Eshaq Jahangiri, fost vicepreşedinte în timpul preşedinţiei lui Hassan Rouhani; preşedintele parlamentului, Mohammed-Baqer Qalibaf.
Ultraconservatorul Qalibah a declarat că poate rezolva problemele Iranului, dintre care a menţionat sărăcia, inegalităţile, accesul la internet şi sancţiunile impuse de SUA. Nu va candida preşedintele interimar Mohammad Mokhber, care a preluat funcţia după ce Raisi şi-a pierdut viaţa într-un accident de elicopter pe 19 mai.
Candidaturile trebuie aprobate de clica ayatollahului, așa-zisul Consiliu al Gardienilor
Toate candidaturile trebuie aprobate de Consiliul Gardienilor Constituţiei, autoritate care nu este rezultatul unor alegeri şi care este dominată de apropiații ayatollahului și de exponenții cei mai duri ai regimului fundamentalist. Din cei 12 membri ai consiliului, şase sunt clerici numiţi de ayatollahul Ali Khamenei, iar şase sunt jurişti islamici.
În 2021, instanţa respectivă a reţinut doar şapte candidaţi din 592 de înscrişi, respingând numeroşi reformişti şi moderaţi, deschizându-i, astfel, calea spre alegerea din primul tur lui Raisi, candidatul susţinut de conservatori şi ultraconservatori. Ahmadinejad a mai fost respins de Consiliu în 2017 şi 2021, iar Larijani în 2021.
Până acum, Consiliul nu a acceptat candidatura niciunei femei, însă a stabilit în 2021 că nu există impedimente juridice pentru ca o femeie să intre în cursa electorală.
Deputata Zohrein Elahian, fiziciană în vârstă de 56 de ani, speră să i se aprobe candidatura pe care şi-a depus-o purtând vălul islamic. Ea susţine portul obligatoriu al acestuia de către toate femeile şi a susţinut reprimarea protestatarilor de către guvern la sfârşitul lui 2022, după moartea Mahsei Amini.
S-au mai înscris pe listă alte trei foste deputate, printre care reformatoarea Hamideh Zarabadi s-a remarcat purtând un văl colorat.
Consiliul se va pronunţa până pe 11 iunie, iar candidaţii care primesc undă verde îşi pot începe campaniile electorale din prima zi după decizie.
În Iran, preşedintele nu este şeful statului; acest rol îi revine conducătorului religios suprem - în prezent, Khamenei, în vârstă de 85 de ani, aflat la putere de 35 de ani. Preşedintele are, însă, un rol important în conducerea guvernului şi stabilirea direcţiilor politice, acesta fiind doar șef de guvern.
Cinci din cei opt preşedinţi de până acum ai regimului fondat în 1979 au fost clerici musulmani. Condiţiile pentru candidaţi includ vârsta între 40 şi 75 de ani, studiile superioare - cel puţin la nivel de masterat - şi loialitatea faţă de teocrație.
Mulţi alegători nu s-au prezentat la urne în 2021, rata de participare la vot fiind de doar 49%, cea mai scăzută de după Revoluţia Islamică din 1979. Khamenei le-a cerut, luni, concetăţenilor săi să voteze „în număr mare”, deoarece alegerile sunt „un lucru important”.
Editor : Adrian Dumitru
