Noua administrație americană este la fel de vehementă împotriva construcției conductei Nord Stream 2, susținută de Rusia, ceea ce reprezintă un obstacol în relația Washington-Berlin. Într-o declarație recentă, cancelarul Angela Merkel a declarat că „sancțiunle impuse recent de SUA nu sunt ok”, potrivit Politico.
Poziția SUA a fost clarificată de Antony Blinken, persoana desemnată de Joe Biden pentru a ocupa funcția de secretar de stat. Blinken a declarat că este „hotărât” să facă tot ce poate pentru a preveni finalizarea priectului Nord Stream 2 care ar urma să conecteze gazul rusesc la piața europeană printr-un gazoduct care va lega Rusia de Germania.
„Președintele Biden ne va cere să folosim toate instrumentele persuasive prin care să convingem prietenii și partenerii noștri, inclusiv Germania, să nu meargă mai departe cu acest proiect”, a declarat Antony Blinken.
Poziția acestuia reprezintă o continuare a politicii din mandatul lui Donald Trump cu privire la proiectul Nord Stream 2. În ultima zi de mandat, administrația Trump a impus sancțiuni asupra navei rusești care termina ultimele secțiuni ale conductei, din care mai sunt de construit aproximativ 100 de kilometri.
Sancțiunile nu au fost primite deloc bine de cancelarul german Angela Merkel. „Consider că aceste sancțiuni extrateritoriale sunt o măsură care nu este OK din punctul meu de vedere”, a declarat aceasta.
De asemenea, cancelarul german consideră că „vor exista opinii diferite cu administrația Biden”. „Să nu credeți că de mâine înainte va exista doar un acord; vor exista și păreri diferite.”, spune Merkel.
Întrebată la o conferință de presă la Berlin dacă arestarea și încarcerarea liderului opoziției ruse Alexei Navalnîi, precum și revizuirea preconizată a relațiilor UE-SUA sub noul președinte, au avut un impact asupra opiniei sale despre Nord Stream 2, Merkel a spus: „Atitudinea mea de bază nu s-a schimbat încă până la punctul în care spun că proiectul nu ar trebui să existe”.
Merkel a semnalat disponibilitatea de a discuta problema cu Washingtonul, dar consideră că „nu ar trebui să nu existe deloc relații comerciale între Statele Unite și Rusia în sectorul petrolului, de exemplu. Trebuie să punem toate aceste probleme pe masă și să discutăm dacă vrem mai puțin comerț cu Rusia în sectorul gazului, ce nivel de dependență este tolerabil”.
Parlamentul European cere stoparea lucrărilor la Nord Stream 2 ca răspuns la arestarea lui Navalnîi
Guvernul german a susținut de multă vreme că conducta de 1.200 de kilometri care leagă Rusia de Germania pe sub Marea Baltică este un proiect comercial, în timp ce scepticii din SUA și o mare parte din Europa Centrală o consideră o armă geopolitică a Kremlinului.
Parlamentul European a adoptat joi o rezoluţie care cere UE să oprească finalizarea gazoductului Nord Stream 2, ca răspuns la arestarea opozantului rus Aleksei Navalnîi.
Eurodeputații cer UE „să oprească imediat” finalizarea conductei Nord Stream 2, subliniind,totodată, că UE nu ar trebui să-i mai întâmpine cu brațele deschise pe rușii îmbogățiți din surse neclare.
Având în vedere noua administrație de la Washington, Parlamentul subliniază că UE ar trebui să profite de această dinamică pentru a consolida unitatea transatlantică pentru protejarea democrației și a valorilor fundamentale împotriva regimurilor autoritare.
Lucrările la Nord Stream 2 au fost reluate luna trecută
Gazoductul Nord Stream 2 reprezintă o investiţie de 11 miliarde de dolari, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall, Engie, Uniper şi Shell). Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.
Chiar dacă cei 1.230 de kilometri ai conductei sunt aproape finalizaţi, proiectul a fost oprit brusc în luna decembrie 2019, după decizia SUA de a sancţiona companiile angajate în acest proiect. Lucrările au fost reluate luna trecută iar Gazprom speră să finalizeze conducta Nord Stream 2 sub Marea Baltică pentru a dubla capacitatea liniei existente. Proiectul este finalizat în proporţie de 90% cu doar o porţiune de 100 km în apele adânci din largul Danemarcei rămasă să fie terminată.
