News Alert Parlamentul European a votat pentru aderarea României la Schengen
Parlamentarii europeni se reunesc marți, la Strasbourg, pentru un vot referitor la extinderea spațiului Schengen, dar și pentru o dezbatere privind buna funcționare a acestuia. Eurodeputații vor evalua normele privind controalele temporare la frontieră în spațiul Schengen și vor adopta o rezoluție referitoare la aderarea Bulgariei și a României, potrivit unui comunicat de presă al Parlamentului European.
ACTUALIZARE 13.25 Într-o rezoluție adoptată marți, eurodeputații afirmă că, până la sfârșitul anului 2022, Consiliul ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia asupra admiterii României și Bulgariei în spațiul Schengen de liberă circulație. Acest lucru ar trebui să asigure eliminarea controalelor asupra persoanelor la toate frontierele interne pentru ambele state membre în prima parte a anului 2023. Rezoluția a fost adoptată cu 547 voturi pentru, 49 împotrivă și 43 abțineri.
Constatând că spațiul Schengen este „una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene”, eurodeputații critică faptul că statele membre nu au luat încă o decizie privind admiterea Bulgariei și României, deși cele două țări îndeplinesc de mult timp condițiile necesare. Menținerea controalelor la frontierele interne este discriminatorie și are un impact negativ asupra vieții lucrătorilor mobili și a cetățenilor, potrivit eurodeputaților. Obstrucționarea importurilor, a exporturilor și a liberei circulații a mărfurilor din porturi dăunează, de asemenea, pieței unice a UE, se arată în comunicatul Parlamentului European.
Știre inițială
Marți după-amiază, eurodeputații vor dezbate cu Consiliul și Comisia asupra controalelor la frontierele interne în spațiul Schengen, în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a UE.
În aprilie, Curtea a decis o perioadă de până la șase luni pentru efectuarea controalelor la frontieră din cauza unor amenințări grave, ce poate fi prelungită numai dacă apare o nouă amenințare, cu excepția cazului în care există circumstanțe excepționale care pun în pericol funcționarea generală a spațiului Schengen.
Se așteaptă ca eurodeputații să solicite autorităților statelor membre să respecte normele actuale de liberă circulație în spațiul Schengen, care reprezintă pentru mulți una dintre principalele realizări ale UE.
Marți la prânz, plenul va vota o rezoluție referitoare la aderarea Bulgariei și României la Schengen, în urma dezbaterii în plen din 5 octombrie.
Majoritatea eurodeputaților au îndemnat statele membre să recunoască faptul că Bulgaria și România îndeplinesc criteriile Schengen și că ar trebui admise în spațiul de liberă circulație cât mai curând posibil.
Parlamentul European a transmis că rezoluția nu are caracter legislativ.
PPE, cel mai mare grup politic din PE, susține aderarea României la Schengen
PNL a transmis că Partidul Popular European (PPE), cel mai mare grup politic din Parlamentul European, susține aderarea României la spațiul Schengen printr-o rezoluție votată încă din vară.
„Partidul Popular European, cel mai mare grup politic din Parlamentul European, susține aderarea României la Spațiul Schengen! La ultimul congres al PPE, din 1 iunie, a fost votată o rezoluție care include susținerea popularilor europeni pentru integrarea României, a Bulgariei și a Croației în spațiul de liberă circulație. Mențiunea susținerii PPE pentru țara noastră a fost introdusă la propunerea delegației PNL. Președintele PPE Manfred Weber i-a îndemnat pe europarlamentarii din grupul popular să voteze în favoarea intrării României în Spațiul Schengen, la votul de marți, 18 octombrie, din Parlamentul European. Dacă legislativul continental aprobă, ultimul examen decisiv va fi votul din luna decembrie, din cadrul Consiliul European pe Justiție și Afaceri Interne”, arată un mesaj pe Facebook al PNL.
Citește și: Rareș Bogdan: România ar putea intra în Schengen în etape. Aeroportuar până în 26 martie, iar terestru chiar mai repede
Președintele Partidului Popular European, grupul europarlamentarilor de centru-dreapta, a spus că România și Bulgaria sunt pregătite pentru aderarea la spațiul de liberă circulație și așteaptă încă din 2011 unda verde a Consiliului Uniunii Europene.
Ciolacu: PES a confirmat azi că România merită în Schengen
Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, le-a mulţumit săptămâna trecută colegilor din familia europeană pentru adoptarea Rezoluţiei prin care se exprimă clar sprijinul total pentru aderarea României la spaţiul Schengen.
„Le mulţumesc colegilor din familia noastră europeană pentru adoptarea Rezoluţiei prin care se exprimă clar sprijinul total pentru aderarea României la spaţiul Schengen. Aceasta demonstrează, încă o dată, principiul de bază a social-democraţiei europene, acela de a pune cetăţenii pe primul loc”, a scris Ciolacu pe Facebook. El a adăugat că PSD priveşte aderarea la spaţiul Schengen „nu ca pe un act strict politic”.
Și vicepreședintele Comisiei Europene Dubravka Suica, comisar pentru democraţie şi demografie, a spus, pentru Digi24, că România îndeplinește toate criteriile și merită să fie acceptată în Spațiul Schengen.
Rutte, despre intrarea României în Schengen: „Nu pot să vă dau un termen”. Iohannis: „Trebuie să fim realiști”
Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, după o vizită alături de Mark Rutte și de Nicolae Ciucă la baza militară de la Cincu, că i-a transmis premierului olandez „așteptarea legitimă” a României de a adera la spațiul Schengen. „Sunt optimist”, a spus Klaus Iohannis, precizând însă că nu vrea să facă „o afirmație extrem de optimistă asupra duratei”.
La rândul său, Mark Rutte a declarat că Olanda „nu este în principiu împotrivă”. Întrebat dacă ar putea fi de acord cu aderarea României în acest an, premierul olandez a spus că „nu pot să vă dau un termen”.
Vizita premierului olandez în România a avut loc în contextul în care țara noastră solicită aderarea la spațiul Schengen, Olanda fiind singura din UE care se mai opune. Un vot decisiv ar urma să fie dat pe 8 decembrie în Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI).
Ce este Schengen
Spațiul Schengen este politică a Uniunii Europene prin care țările acceptate în această zonă sunt de acord să elimine toate tipurile de control la frontierele reciproce. Zona este denumită după Acordul Schengen din 1985 și Convenția Schengen din 1990, ambele semnate în mica localitate vinicolă cu același nume din Luxemburg, așezare aflată foarte aproape de granițele Germaniei și Franței.
În prezent, toate statele membre ale UE, cu excepția Bulgariei, Croației, Ciprului, Irlandei și României, fac parte din spațiul Schengen. În total spațiul Schengen include 26 de țări: 22 din Uniunea Europeană și patru din afara acesteia (Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein).
Principalele beneficii ale aderării la spaţiul Schengen sunt eliminarea controalelor la frontiere şi reducerea considerabilă a timpilor de aşteptare, atât pentru cei care călătoresc individual, cît şi pentru transportatori.
Eurodeputații au solicitat ca Bulgaria și România să fie pe deplin admise în spațiul Schengen în mai multe rânduri, de exemplu în rezoluția din 2018 pe această temă, în rezoluția din 2020 referitoare la situația spațiului Schengen în contextul pandemiei și în raportul din 2021 privind funcționarea spațiului de călătorie fără frontiere.
Condițiile de aderare la spațiul Schengen
Aderarea la spațiul Schengen nu este doar o decizie politică a statului care a aderat. Țările trebuie să îndeplinească o listă de condiții prealabile:
- să aplice setul comun de reguli Schengen privind controalele la frontierele terestre, maritime și aeriene (aeroporturi), eliberarea vizelor, cooperarea polițienească și protecția datelor cu caracter personal,
- să își asume responsabilitatea pentru controlul frontierelor externe ale UE
- pentru a asigura un nivel ridicat de securitate în spațiul Schengen, statele trebuie să coopereze cu agențiile de aplicare a legii din alte țări Schengen și să opereze Sistemul de Informații Schengen (SIS).
Țările solicitante sunt supuse unei „evaluări Schengen” înainte de a se alătura spațiului Schengen și, ulterior, periodic pentru a asigura aplicarea corectă a legislației.
Viza Schengen
Viza Schengen reprezintă o autorizație eliberată de un stat membru în vederea călătoriei cu o durată de cel mult 90 de zile în decursul unei perioade de 180 de zile (viză de scurtă ședere); o autorizație de tranzitul prin zonele internaționale de tranzit ale aeroporturilor din statele Schengen (viză de tranzit aeroportuar).
Spațiul Schengen garantează libera circulație a peste 400 de milioane de cetățeni ai UE, împreună cu cetățenii din afara UE care trăiesc în UE sau vizitează UE ca turiști, studenți în stagii universitare (schimburi de experiență) sau în scopuri de afaceri (orice persoană prezentă legal în UE).
Libera circulație a persoanelor permite fiecărui cetățean UE să călătorească, să lucreze și să locuiască într-o țară din UE fără formalități speciale. Schengen susține această libertate, permițând cetățenilor să se deplaseze în spațiul Schengen fără a fi supuși controalelor la frontieră.
Ce avantaje ar avea aderarea la Schengen pentru România
România îndeplinește de mai mult de 10 ani criteriile tehnice de aderare la spațiul Schengen, însă aderarea ei a fost blocată de mai multe ori la nivel politic, în Consiliul European, chiar dacă Parlamentul European și Comisia Europeană au susținut România. Unii lideri din UE au invocat ani la rând problemele cu justiția și corupția pentru a bloca aderarea României la Schengen. Printre statele care s-au opus aderării României la Schengen s-au numărat, de-a lungul anilor, chiar Germania, Franța, dar și Olanda.
Aderarea la Spațiul Schengen reprezintă, de fapt, aderarea la un grup al țărilor în care controalele la frontierele interne între statele membre au fost eliminate. Astfel, trecerea dintr-un stat în altul va semăna cu o călătorie în interiorul ţării. Asta va aduce avantaje pentru românii care vor să călătorească cu avionul, cu trenul, cu autocarul sau cu maşina personală. Pasagerii curselor aeriene nu vor mai aştepta pentru controlul paşapoartelor.
Dacă România va intra în Schengen alături de Bulgaria (așa cum și-a propus încă de la început, când cele două țări și-au depus candidatura în tandem), vor disparea timpii de așteptare din punctele de trecere a frontierei terestre cu Ungaria și Bulgaria, dar și cu Grecia, iar şoferii de TIR vor scăpa de cozile de la graniţă. Mărfurile vor circula liber, ceea ce înseamnă economie de timp şi de bani pentru operatorii economici.
Un beneficiu va fi faptul că la frontiera aeriană se va elimina controlul de frontieră pentru zborurile către sau dinspre destinații situate în Spațiul Schengen. În același timp, deplasările către/dinspre aceste destinații se vor putea face întocmai ca în cazul unui zbor intern în România.
Nu trebuie omis comerțul, care, după aderarea țării noastre la zona Schengen, va fi mai profitabil. Astfel, mărfurile vor circula mult mai rapid și la costuri mult mai mici în ceea ce privește combustibilii, salariile, diurnele etc.
Dezavantajul aderării României la spațiul Schengen îl reprezintă posibilitatea creşterii criminalităţii. Odată cu eliminarea controalelor la frontieră, ar putea creşte traficul de fiinţe umane, dar și numărul imigranților care vor încerca să intre în spaţiul Schengen prin România.
În primăvară, Comisia Europeană a recomandat ca România, Croaţia și Bulgaria să fie admise în spaţiul Schengen după ce au îndeplinit criteriile de aderare, conform Raportului privind starea spaţiului Schengen pentru 2022. A fost prima dată când Comisia prezintă un astfel de raport, în urma Strategiei privind spaţiul Schengen adoptată anul trecut.
Spaţiul Schengen fără controale la frontierele interne este o realizare istorică a integrării europene. De la crearea sa, în 1985, spaţiul Schengen a adus o schimbare în viaţa de zi cu zi a milioane de oameni. Aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-un stat Schengen şi lucrează în altul. Oamenii şi-au organizat viaţa în funcţie de libertăţile oferite de spaţiul Schengen, 3,5 milioane de persoane tranzitând zilnic dintr-un stat Schengen în altul.
„Votul din Parlamentul european este un semnal simbolic de sprijin a celor două țări pentru admiterea în spațiul Schengen. Însă decizia rămâne politică și în brațele Consiliului. Statele membre decid, nu Parlamentul European”, a declarat pentru Digi24.ro Marius Ghincea, cercetător în cadrul Departamentului de Științe Politice și Sociale la Institutul Universitar European din Florența
Editor : Marco Badea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
