Pledoaria lui Nicolas Sarkozy pentru o Ucraină „neutră” şi un referendum pentru „ratificarea” anexării Crimeei a atras un val de critici din partea politicienilor şi experţilor, care au calificat comentariile fostului preşedinte al Franţei drept „ruşinoase” şi l-au acuzat că a fost „cumpărat” de Rusia lui Putin, relatează AFP.
„Ucrainenii... vor dori să recucerească ceea ce le-a fost luat pe nedrept. Dar dacă nu vor reuși să o facă în totalitate, alegerea va fi între un conflict înghețat... sau o ieșire pe calea cea mai bună, cu referendumuri strict supravegheate de comunitatea internațională”, a declarat Sarkozy miercuri pentru ziarul conservator Le Figaro.
Vorbind în special despre Peninsula Crimeea, pe care Rusia susține că a anexat-o în 2014, fostul lider francez a declarat că „orice revenire la situația de dinainte este o iluzie”. „Un referendum incontestabil... va fi necesar pentru a consolida starea actuală de lucruri”, a adăugat el.
Sarkozy a adăugat că Ucraina ar trebui să rămână „neutră” și că nu are loc în UE sau NATO.
Replicile nu au întârziat să apară. Deputatul Julien Bayou a deschis tirul criticilor joi dimineaţă: „Un fost preşedinte nu ar trebui să spună aşa ceva”, a spus alesul ecologist la LCI, criticând un interviu „halucinant” şi „şocant”. Nicolas Sarkozy a făcut „o greşeală teribilă”, dar „îl înţelegem mai bine când ştim că a fost cumpărat de ruşi”, a adăugat el, referindu-se la legăturile dintre Sarkozy şi o companie de asigurări rusească.
Eurodeputata Renew Nathalie Loiseau a deplâns, la rândul ei, pe platforma X (ex-Twitter) „dependenţa unei părţi a clasei politice europene de opiniile lui Vladimir Putin”.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
În același timp, colegul său belgian Guy Verhofstadt s-a întrebat dacă trebuie „să râdem sau să plângem” de declaraţiile lui Sarkozy, emblematice pentru „greşelile tragice” pe care le-a făcut cu o Rusie care a devenit „un stat terorist”.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Analiza lui Nicolas Sarkozy „ilustrează cu putere confuzia elitelor franceze cu privire la Rusia şi slăbeşte încă o dată vocea naţiunii noastre în Europa. Patetic”, a comentat şi eurodeputatul Raphaël Glucksmann, afiliat Partidului Socialist.
Precizările Ministerului francez de Externe
Linia oficială nu s-a schimbat. „Poziţia Franţei faţă de războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina este bine cunoscută”, a precizat Quai d'Orsay (Ministerul de Externe), potrivit News.ro.
„Atât timp cât va fi necesar, Franţa şi Uniunea Europeană vor fi alături de ucraineni”, a declarat, la rândul său, Pieyre-Alexandre Anglade, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Adunarea Naţională franceză.
În ceea ce le priveşte, autorităţile ucrainene au respins orice aluzie la un referendum şi au acuzat „logica criminală” a lui Nicolas Sarkozy, care „justifică războiul de agresiune al Kremlinului”, ceea ce echivalează cu o „complicitate directă”, după cum a declarat Mihailo Podoliak, consilier al preşedintelui Volodimir Zelenski.
Tonul a fost, în schimb, foarte diferit la Moscova, unde fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, un prieten apropiat al lui Nicolas Sarkozy, a lăudat „declaraţiile îndrăzneţe şi corecte” ale acestuia.
Specialiştii în relaţii internaţionale au fost, de asemenea, prudenţi, François Heisbourg apreciind că acest „ruşinos interviu pro-Putin” ar putea „să-i creeze probleme fostului preşedinte francez”. „Şi nu doar politice”, a subliniat el.
Bruno Tertrais, membru al Fundaţiei pentru Cercetare Strategică, a declarat că interviul „ar putea să-i facă pe oameni să râdă, să plângă sau să le fie milă de el”.
Jérôme Poirot, fost coordonator adjunct al serviciilor de informaţii, a condamnat comentariile fostului şef de stat, care, în opinia sa, „nu are nicio perspectivă asupra a ceea ce s-a întâmplat” sau „asupra a ceea ce a făcut” în timpul mandatului său.
Invazia rusă din Georgia în 2008, la câteva luni după ce la summitul NATO de la Bucureşti Sarkozy blocase aderarea ţării din Caucaz la alianţa militară, nu îl împiedică să afirme astăzi că a cunoscut „liniile roşii ale lui Putin”. Poirot se întreabă retoric: „Care erau liniile roşii ale preşedintelui Sarkozy? Care era viziunea sa asupra securităţii Franţei? (...) Pur şi simplu pentru a satisface dorinţele lui Vladimir Putin?”.
Editor : C.L.B.
