Hiroshima a marcat, marţi, 79 de ani de la bomba atomică lansată asupra sa de SUA cu o ceremonie în cursul căreia primarul Kazumi Matsui a făcut apel la societatea civilă să le ceară liderilor internaţionali să renunţe la armele nucleare, în contextul conflictelor care au loc în prezent în lume, inclusiv cele din Ucraina şi Orientul Mijlociu.
Primarul Hiroshimei a notat în Declaraţia de Pace citită în cadrul ceremoniei anuale organizate în Parcul Memorial al Păcii din oraş că astfel de tragedii globale par să "adâncească neîncrederea şi teama între state, întărind în rândul publicului percepţia că pentru a rezolva probleme internaţionale trebuie să ne bazăm pe forţa militară, ceea ce trebuie să respingem", informează Agerpres.
"Factorii de decizie politică pot depăşi chiar şi situaţii critice printr-un angajament ferm faţă de dialog", a subliniat primarul Hiroshimei, amintind că Războiului Rece i s-a pus capăt prin dialogul dintre Mihail Gorbaciov, ultimul lider al Uniunii Sovietice, şi preşedintele american de atunci, Ronald Reagan.
"Pentru a elimina suspiciunile şi îndoielile care generează conflicte, societatea civilă trebuie să creeze un cerc al încrederii, prin schimb şi dialog şi consideraţie faţă de ceilalţi", a conchis oficialul japonez.
Premierul nipon Fumio Kishida, care reprezintă o circumscripţie din Hiroshima, a avertizat la rândul său în discursul susţinut la ceremonie că impulsul în direcţia unei lumi fără arme nucleare este pe cale să se schimbe cu 180 de grade, pentru prima dată după Războiul Rece.
"Este datoria noastră, fiind singura ţară care a trăit experienţa utilizării armelor nucleare în război, să depunem toate eforturile pentru o lume fără arme nucleare", a insistat premierul japonez.
Participanţii la ceremonie au ţinut un moment de reculegere la ora 08.15, momentul exact când bombardierul american Enola Gay a lansat şi detonat bomba nucleară deasupra oraşului, pe 6 august 1945, omorând aproximativ 140.000 de oameni până la sfârşitul acelui an.
Rusia şi Belarus au primit interdicţie de participare la ceremonia de la Hiroshima
Circa 50.000 de persoane au luat parte la ceremonia de marţi din Hiroshima, între care s-au numărat reprezentanţi din 109 ţări şi Uniunea Europeană.
Evenimentul s-a desfăşurat într-un context în care Rusia a lansat în mod repetat ameninţări nucleare în cursul invaziei sale din Ucraina, iar războiul Israelului cu mişcarea palestiniană islamistă Hamas riscă să degenereze într-un conflict mai amplu, aminteşte Kyodo.
Municipalitatea din Hiroshima a invitat la ceremonie Israelul, care este considerat stat nuclear, lansând în acelaşi timp un apel la încetarea imediată a focului în Gaza. Invitaţia a stârnit însă critici, unii denunţând folosirea de standarde duble, în condiţiile în care Rusia şi Belarus au primit interdicţie de participare, pentru al treilea an consecutiv, ca urmare a invaziei din Ucraina. De asemenea, ambasada palestiniană a criticat Hiroshima pentru că nu a invitat Palestina la ceremonie.
Izumi Nakamitsu, subsecretar general al ONU şi înaltă reprezentantă a Naţiunilor Unite pentru problema dezarmării, a dat citire unei declaraţii a secretarului general al ONU, Antonio Guterres, în care acesta remarcă faptul că "de anul trecut neîncrederea şi divizările pe plan global s-au adâncit, iar unii agită din nou sabia nucleară".
"Lumea trebuie să fie unită şi să condamne acest comportament inacceptabil şi trebuie să găsim noi soluţii pentru a readuce la viaţă dezarmarea", a îndemnat Guterres.
Japonia, care rămâne sub umbrela nucleară a SUA, nu este parte a Tratatului de Interzicere a Armelor Nucleare (TPNW, intrat în vigoare în 2021), iar, întrebat de un grup de hibakusha - supravieţuitori ai bombei atomice - dacă Japonia va participa anul viitor ca observator la o reuniune a statelor membre ale acestuia, Kishida a răspuns doar că va continua să lucreze pentru o lume fără arme nucleare.
Autorităţile au impus restricţii mai severe pentru accesul în parcul memorial, după ce anul trecut au izbucnit violenţe cu participanţi la proteste.
Între vizitatorii care au venit să aducă flori şi omagii s-a numărat supravieţuitoarea Yoshie Yokohama, care lucra în momentul bombardamentului într-o fabrică aflată la circa 8 kilometri şi a fost aruncată în aer de deflagraţie, în care şi-au găsit sfârşitul amândoi părinţii săi şi numeroşi colegi de clasă.
"A fost groaznic, şi a fost înspăimântător mai ales că eram copil", şi-a amintit din scaunul cu rotile Yokohama, acum în vârstă de 95 de ani. "Ceva atât de dezastruos nu este normal", a adăugat ea.
La trei zile după bomba poreclită "Little Boy" care a decimat Hiroshima, o a doua bombă atomică a fost lansată la Nagasaki. Japonia s-a predat Forţelor Aliate şase zile mai târziu, marcând finalul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Numărul total de supravieţuitori recunoscuţi oficial ai celor două atacuri nucleare era de 106.825 în luna martie a acestui an, cu 6.824 mai puţin faţă de anul precedent, conform Ministerului nipon al Sănătăţii. Media de vârstă a acestora este de peste 85 de ani.
Editor : M.I.
