Cel puţin 16 responsabili ai portului din Beirut şi ai autorităţilor vamale au fost arestaţi în ancheta privind explozia mortală şi devastatoare produsă marţi la un depozit în care se aflau stocate de ani de zile tone de azotat de amoniu, a anunţat joi procurorul militar.
Este vorba de „responsabili ai Consiliului de administraţie al portului din Beirut şi ai administraţiei vamale, precum şi de responsabili pentru lucrările de întreţinere şi de cei care au efectuat lucrări în hangarul numărul 12”, unde se aflau stocate tone de azotat de amoniu, a precizat procurorul militar Fadi Akiki, într-un comunicat citat de AFP, scrie Agerpres.
Cele două explozii produse marţi la Beirut au ucis cel puţin 137 de oameni şi au rănit peste 5.000, iar zeci de persoane sunt în continuare date dispărute, a comunicat joi agenţiei France-Presse Ministerul libanez al Sănătăţii. Deflagraţiile, declanşate de un incendiu la un depozit de azotat de amoniu, au lăsat fără adăpost 300.000 de locuitori din capitala Libanului.
În ciuda acestor arestări, Libanul se revoltă tot mai mult împotriva clasei politice, pe care o consideră vinovată pentru explozia distrugătoare de acum trei zile. Extenuați deja de criza economică dublată de cea medicală, libanezii cer demisia politicienilor de la putere și își revarsă furia asupra lor, pe stradă.
Pe acest fond, președintele Franței, Emmanuel Macron a fost primit ca un erou salvator. Emmanuel Macron a făcut ceea ce liderii libanezi au omis. A coborât printre oamenii disperați, i-a îmbrățișat și le-a promis ajutor. A cerut, de asemenea și reforme serioase din partea conducerii țării.
„Este o criză politică, morală, economică și financiară, iar prima victimă este poporul libanez. Această vizită este o ocazie pentru un dialog sincer cu liderii politici și instituțiile libaneze. Vom fi aici și nu vă vom lăsa baltă!” - le-a promis libanezilor președintele Franței.
Peste 44.000 de oameni au semnat o petiție online prin care cer ca Franța să preia controlul asupra Libanului, în urma exploziei din Beirut, care a distrus o bună parte din oraș.
Dovezi de solidaritate cu Libanul vin, de altfel, de pretutindeni: Italia, Cehia, Germania, Egipt și Olanda, de exemplu, au trimis echipe de căutare și salvare, în timp ce Uniunea Europeană a anunțat că va oferi un ajutor de urgență de 33 de milioane de euro. Chiar și Israelul, stat aflat oficial în conflict cu Libanul, s-a oferit să ajute prin intermediari.
Editare web: Luana Păvălucă