Bacşişul e, în esenţă, plăcerea de a răsplăti un serviciu de care eşti foarte mulţumit. Acum, statul vrea să ia şi el parte la această experienţă plăcută. Cum? Taxează bacşişul. A dat act normativ şi a anunţat controale în restaurante, baruri, discoteci şi magazine.
Dragoş Petrescu, vicepreşedintele Asociaţiei Restaurantelor din România, a explicat mecanismul la Digi24: “În momentul în care clientul doreşte să lase bacşiş, acesta va fi inclus pe o notă suplimentară, o notă care nu va conţine TVA de 9%. Deci vor fi două note: una pentru ce consumă şi una pentru bacşiş, care vor fi înmânate la masă. Acel bacşiş va ajunge în casieria unităţii, el urmând să fie distribuit cu reţinere la sursă la sfârşitul programului sau într-un alt mod: o dată pe lună, pe săptămână, cum hotărăsc angajaţii, care sunt beneficiarii acestui bacşiş, şi operatorul, în aşa fel încât să fie cât mai simplu”.
Dragoş Petrescu spune, totuşi, că sistemul devine mai complicat atunci când clientul „nu îşi manifestă de la început dorinţa de a lăsa bacşiş şi, în drum spre ieşirea din restaurant sau din unitate – că se poate întâmpla să fie şi la coafor, şi la hotel – îi dă 10 lei sau 50 de lei ospătarului”. „În acel moment, ospătarul ar trebui ca, în mod benevol, să se ducă imediat la casa de marcat, neîntârziat, ca nu cumva să fie surprins de un control al ANAF-ului, şi să fiscalizeze acest bacşiş”, completează vicepreşedintele Asociaţiei Restaurantelor din România.
Întrebat de efecte vor avea reducerea TVA la 9% pentru alimente şi impozitarea cu 16% a bacşişului, acesta a răspuns: „Ele nu vor avea un efect negativ asupra pieţei. TVA-ul de 9% va ajuta transparentizarea pieţei de restaurante şi va avea un efect foarte bun. Spre deosebire de colectarea celor 16% pentru bacşiş, care are şi aspecte pozitive şi negative. 16% reprezintă un cost minim, e cea mai mică impozitare pentru venit, aşadar şi acesta este un aspect pozitiv, de care trebuie să ţinem cont”.