Legea care plafonează dobânzile anuale pe care instituțiile financiare nebancare (IFN) le practică a fost promulgată luni, 8 august, de președintele Klaus Iohannis. Digi24.ro a stat de vorbă cu un avocat și cu un consultant fiscal, pentru a afla ce trebuie să facă românii care au de plătit dobânzi uriașe către IFN-uri.
Principala schimbare pe care o aduce noua Lege, aplicată pentru creditele ipotecare și de consum, este plafonarea dobânzilor practicate de IFN-uri.
„Dobânda putea să înceapă de la oricât și să ajungă la oricât. Puteau să existe fluctuații de dobândă de la un IFN la altul, care ar fi făcut de cele mai multe ori ca acea dobândă aplicată să fie abuzivă, ilegală. Această nouă Lege vine și arată că există plafoane foarte clare pentru credite - că nu pot depăși acel prag”, a explicat avocatul Adrian Cuculis, pentru Digi24.ro.
Pentru credite de până la 25.000 de lei, valoarea totală plătită înapoi de către client nu poate depăși dublul acestei sume. Pentru un credit de 5.000 de lei, de exemplu, odată cu promulgarea acestei Legi, IFN-urile nu pot cere mai mult de 10.000 de lei înapoi.
Avocatul, care în ultimii ani a tratat inclusiv cazuri în care clienții IFN-urilor erau executați silit, susține că a găsit dobânzi enorme. Important de menționat este că probleme apăreau în situația în care clientul nu reușea să își plătească obligațiile la timp.
„IFN-urile, din păcate, reprezentau în România o adevărată junglă financiară, un domeniu în care se făceau bani mai mulți decât la cazino, în condițiile în care firmele din domeniu puteau practica dobânzi de până la câteva mii la sută”, a explicat și economistul Adrian Negrescu, într-o declarație acordată Digi24.ro.
La nivel general, pe lângă plafoanele stabilite pentru creditele de până în 25.000 de lei, Legea mai vizează următoarele situații:
- Pentru creditele ipotecare pentru investiții imobiliare, dobânda anuală efectivă (DAE) nu poate depăși cu mai mult de 8% dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR;
- Pentru creditele de consum, DAE nu poate depăși cu mai mult de 27% dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR;
Menționăm că dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR (pe scurt, o facilitate care permite instituțiilor financiare să obțină credit de la BNR) era de 7.75% în luna iulie.
Ce trebuie să facă românii cu credite la IFN
Potrivit noii Legi, rămâne la latitudinea consumatorului să ia atitudine în momentul în care constată că au fost depășite plafoanele respective. Acesta trebuie să apeleze IFN-ul care i-a acordat creditul.
„Cei care sunt într-o asemenea situație trebuie în mod obligatoriu să trimită notificări către IFN-uri, fie cu privire la amânarea unor plăți, fie pentru scăderea costurilor creditului, fie pentru reducerea la valoarea plafoanelor stabilite de lege a dobânzilor”, a transmis avocatul consultat de Digi24.ro.
Legea nu se aplică, însă, în cazul în care clientul este executat silit sau are o datorie scadentă de peste 60 de zile.
„Trebuie să meargă pe situațiile clasice, contestații la executare și așa mai departe”, a adăugat Adrian Cuculis.
În rest, se aplică „contractelor în derulare, respectiv contractelor active la data intrării în vigoare”.
„Dacă nu o vor face, vor plăti în continuare costuri foarte mari. E nevoie ca oamenii să deschidă ochii, ca să nu deschidă punga. Împrumutul de la IFN este un ajutor financiar extrem de nociv, dacă nu ai posibilitatea de a plăti la timp ratele respective”, a adăugat Adrian Negrescu.
Ce este un IFN și de ce apelează românii la ele
Pe scurt, un IFN este o instituție financiară care poate oferi credite și, din punct de vedere legal, nu este organizată ca o bancă. Potrivit datelor BNR, există peste 160 de astfel de IFN-uri active în România. Unele dintre ele apar cu reclame inclusiv pe posturile naționale de televiziune.
„Era o problemă de racolare a clienților prin acțiuni de marketing foarte bine targetate, inclusiv pe televiziuni. Aceste IFN-uri reușeau să prindă foarte, foarte mulți clienți, neavizați financiar, incapabili să înțeleagă din punct de vedere financiar ce înseamnă aceste dobânzi uriașe (...)
Oamenii apelau mai ales la IFN-uri pentru că le era ușor să ia creditul mai repede, nu era atât de multă birocrație, nu îți cerea ca la bancă să vii cu documente să dovedești că ai venituri, doar în baza buletinului erau foarte multe IFN-uri care acordau acest tip de credit”, a declarat consultantul financiar Adrian Negrescu, pentru Digi24.ro.
Adrian Negrescu arată că puterea de cumpărare a românilor „a scăzut foarte mult” și aceștia apelează la banii împrumutați, care reprezintă „o soluție de salvare”.
„Oamenii (...) se duc să își ia credite de nevoi personale pentru a avea cu ce să își plătească facturile, pentru a avea cu ce să-și plătească obligațiile și pentru a avea cu ce să trăiască de la o lună la alta. Sunt din ce în ce mai multe credite de nevoi personale, pe sume de până în 2.000 de euro, în care oamenii încearcă să își rezolve diverse probleme care țin de existența de zi cu zi”, a adăugat economistul.
În presă au apărut inclusiv cazuri în care agenți ai unor astfel de IFN-uri au făcut contracte de credit în numele unor persoane, fără ca ele să știe, după cum a demonstrat publicația de investigații Snoop. Totodată, publicația a prezentat și cazul unei familii din Vaslui care, după ce a luat un credit de 4.700 de lei, s-a trezit cu o datorie de 34.000 de lei.
