Ruta Bucureşti-Olteniţa a fost lăsată liberă de CFR Călători, care a retras toate trenurile din cauza furturilor de fier şi a blatiştilor. Un operator privat a închiriat linia pentru 60.000 de euro pe an şi are succes.
„E mai avantajos, mai sigur. Nu se mai merge cu naşul. Nu mai e ca cel dinainte. Înainte mergeau cu un leu şi îl luai şi pe naş la bătaie dacă era nevoie să-ţi dea o cafea”, spune un călător.
Ca să poată concura cu microbuzele şi să atragă navetiştii, compania particulară a investit aproape 150.000 de euro în repararea liniei.
„Viteza maximă de circulaţie era undeva la 30 de km la oră, la ora actuală viteză de circulaţie este de 50 de km la oră”, spune Constantin Oprea, director general al unei companii private.
Călătoria de două ore şi jumătate s-a scurtat acum cu o oră. Şi nu este singurul avantaj oferit călătorilor la acelaşi preţ cu cel pe care îl cerea CFR.
S-au făcut investiţii şi pe partea de securitate. Au fost instalate camere de supraveghere şi a fost angajat personal de pază. Acum pe această linie circulă în fiecare zi aproape 3.500 de călători.
Sunt condiţiile mai bune și nu mai sunt întârzieri.
Nu este singura rută abandonată de CFR Călători pe care circulă trenuri private. Trenurile aceleiaşi companii fac şi legătura între Bârlad şi Galaţi, Nehoiaşu şi Buzău şi Slănic şi Ploieşti Sud. În total, compania plăteşte statului o chirie de 220.000 euro/ an, iar până acum a investit în reparaţia liniilor 600.000 euro.
Companiile particulare au profit şi pe liniile unde circulă în paralel cu Căile Ferate Române. Biletul de la Cluj-Napoca la Oradea la un tren privat costă 21,5 lei. Va ajunge la destinaţie în exact trei ore şi nouă minute.
„E la fel preţul ca şi la CFR, dar ajunge mai repede. cu o jumătate de oră ajungem mai repede acasă”, spune opasageră.
Ca să facă profit acolo unde statul a dat greş, companiile private au luat afacerea în serios.
„Reducerea cheltuielilor de personal, reducerea furturilor eliminarea călătoriei frauduloase”, spune Constantin Oprea, director general al unei companii private.
Trei firme private fac acum concurenţă trenurilor de stat: Regiotrans, Interregional Călători şi Transferoviar Călători. Pe lângă încasările din bilete, primesc şi subvenţii de la stat, care doar anul acesta se ridică la aproape 73 de milioane de euro.