Șeful Companiei de Drumuri împotriva presei: ”Știți cum este. Good news, no news”

Șeful Companiei de Drumuri și Autostrăzi, Narcis Neaga, fostul director general care a gestionat contractul autostrăzii „scufundate” lotul 3 din Sibiu - Orăștie, deplânge faptul că pentru presă lucrurile pozitive nu sunt o știre de relatat. ”Good news, no news”, spune el. Regiunile istorice ale țării vor fi legate de autostrăzi de abia în 2030, adică la 40 de ani de la Revoluția din decembrie 89.

Românii mai au de așteptat doar vreo 12 ani astfel încât să poată circula dintr-o regiune istorică în alta pe autostrăzi și nu pe drumuri naționale aglomerate, desfundate, prăvălite pe versanți. Într-un interviu acordat revistei Construcțiilor, șeful Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România (CNAIR) a respins toate întrebările reporterului de la publicația amintită, privind licitațiile companiei întinse pe luni, dacă nu ani, proiectele prost făcute, lipsa forței de muncă în domeniu, orice responsabilitate a CNAIR privind numeroasele contestații depuse la licitațiile organizate. Lucrurile merg bine, există progrese și dacă este o vină aceasta este a presei pentru care ”good news, no news”, adică o știre pozitivă, nu este o știre de interes pentru presă. ”Nu trebuie să cădem însă în patima generalizării pentru că realitatea arată o funcţionare totuşi eficientă a CNAIR. Însă, înţeleg că exceptile fac subiecte de presă. Ştiţi cum e, că sunteţi ziarist: good news, no news”, a spus el.

În interviul acordat Narcis Neaga a spus că autostrada Sibiu - Pitești se așteaptă să fie gata în 2023, iar legarea regiunilor istorice va avea loc până în 2030, adică 40 de ani de la revoluția din Decembrie 89.

Cu nici o lună în urmă, într-un interviu acordat Agerpres, Neaga menționa că legarea regiunilor istorice prin autostrăzi ar putea avea în perioada 2025-2030.

Redăm o parte a interviului acordat, cea privind proiectele companiei. Interviul integral este disponibil aici.

„Întrebare:  În sfârşit, mulţi români se întreabă când vom putea circula pe autostrada de la un capăt la altul al ţării, adică de la Constantă la Nadlag. Cei mai avizaţi afirmă că nu mai repede de 10-12 ani. Pronosticul dumneavoastră care este?

Răspuns:  Tronsonul românesc al Coridorului IV Pan-european, Nădlac – Constanţa este compus din 8 sectoare de autostrada: Autostrada Bucureşti – Constantă, Arad – Timişoara, Deva – Orăştie, Lugoj – Deva, Nădlac – Arad, Orăştie – Sibiu, Sibiu – Piteşti şi Timişoara – Lugoj. O parte din aceste sectoare de autostrada sunt finalizate, altele sunt în execuţie şi vor fi funcţionale anul acesta, iar cel mai important tronson al acestui coridor, şi anume Sibiu – Piteşti, este în procedura de achiziţie publică. Estimăm că Sibiu – Piteşti va fi la rândul ei funcţională undeva la sfârşitul anului 2023. Oricum, am mai spus-o şi o repet, vreau ca până cel mai târziu în anul 2030, toate provinciile istorice ale României să fie legate prin autostrăzi. Şi aici vorbesc inclusiv de autostrada Sibiu – Piteşti.

Întrebare: Privind din afară, pare că în domeniul investițiilor în infrastructura rutierî nu se întâmplă mare lucru, având în vedere că în ultimii ani, de pildă, abia s-au dat în folosință câțiva zeci de kilometri de autostradă. Vă rog să vă referiti dumneavoastră la ceea ce se întâmplă deosebit, în perioada actuală, pe șantierele de autostrăzi din România.

Răspuns:  Pe şantierele de autostrăzi din România se lucrează, deşi nu toată lumea vrea să vadă acest lucru. Nu spun asta ca să ne lăudăm, pentru că oricum intră în atribuţiile noastre să construim infrastructura rutieră! Vreau însă să prezint adevărul aşa cum este. Pentru că până la urma discuţia nu este despre imaginea CNAIR, ci despre imaginea României, iar în România infrastructura se dezvoltă. Şi aici avem nenumărate exemple. Trebuie să vorbim în primul rând despre proiectele aflate în execuţie care se apropie de finalizare anul acesta şi care vor face parte din cei 100 km ce urmează să fie deschisi circulaţiei în anul centenar. Şi reamintesc cele două loturi de pe Lugoj – Deva sau loturile, Ogra – Iernut şi Ungheni – Ogra, ori ultimii 3,3 km din autostrada Bucureşti – Ploieşti. La acestea se adăugă, după finalizarea podului de la Gilău, alţi 8,7 km recepţionaţi anul trecut, iar după încheierea lucrărilor între Moara Vlăsiei şi Bucureşti, cei 3,6 km cuprinşi între Centura Bucureşti şi Moara Vlăsiei, care, deşi recepţionaţi, nu pot fi folosiţi în prezent. Nu trebuie să uităm nici de cei 26 de km deschişi recent între Aiud şi Turda.

Pentru a completa imaginea activităţii CNAIR, putem să vorbim şi despre cele 4 loturi ale drumului de mare viteză Ploieşti – Paşcani, pentru care anul acesta intenţionăm să semnăm contractele necesare elaborării Studiilor de Fezabilitate şi Proiectelor Tehnice. Asta ne-ar permite ca în următorii doi ani să intrăm direct în faza de execuţie. Bineînţeles că trebuie să luăm în calcul întârzierile provocate de tradiţionalele contestaţii.

Aşa cum vedeţi, activitatea noastră nu se limiteza la urmărirea unor proiecte aflate în execuţie, ci abordează dezvoltarea infrastructurii româneşti în perspectivă. Nu trebuie să uităm aici nici Craiova – Piteşti, drumul expres care este important pentru dezvoltarea economică a zonei de sud a României. Chiar dacă au apărut unele sincope, proiectul merge înainte, iar probleme vor fi rezolvate pe parcurs. Putem să vorbim în acest context şi despre Podul de la Brăila, ori despre modernizarea unor drumuri naţionale importante, cum ar fi: DN 71, DN 18, DN 76, DN 5, DN 6 şi multe altele care nu sunt atât de vizibile, dar care înseamnă dezvoltare constantă atât pentru infrastructura, cât şi pentru economie.

Aici vreau să reamintesc şi despre Variantele ocolitoare, care la rândul lor sunt importante şi pe care le avem în atenţie. Cea mai vizibilă este evident autostrada de centura Bucureşti Sud, care va asigura o tranzitare mult mai facilă pe Coridorul IV Pan-european, între Constanța – Nădlac. După cum ştiţi, au fost desemnaţi deja câştigătorii licitaţiilor şi aşteptăm acum să se depăşească faza contestaţiilor pentru a putea semna contractele. Iar exemplele pot continua inclusiv cu Centura Bacău, pentru care facem tot ce ţine de noi.

Gândiţi-vă că pentru aceste proiecte este nevoie de activităţi care nu par atât de spectaculoase şi care nu sunt vizibile în spaţiul public. Sunt echipe de specialişti, colegi de ai mei, care muncesc constant pentru ca aceste lucruri să poată fi puse în practică. Construirea propriu-zisă este deci, doar vârful icebergului”.