Autostrăzile, obiect de activitate al trei companii de stat

Avem puțin peste 700 de kilometri de autostradă, nici cât Serbia, însă vom avea trei companii care se vor ocupa de cosntruirea și repararea drumurilor naționale și autostrăzilor.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România (CNAIR) a decis luni, în Consiliul de Administrație, înființarea unei Antreprize de construcții însărcinate cu lucrări de drumuri și autostrăzi, după modelul companiilor create de către Primăria Muncipiului București.

Motivul oficial pentru înființarea noii companii este neseriozitatea actualilor constructori. ”Este o măsura luată în urma experienței noastre cu constructorii care își bat joc de proiecte. Atunci, ca să nu mai stăm la mâna lor, vom avea propriul nostru organism. Nu o să ne ocupăm noi să facem din prima autostrăzi și poduri suspendate, dar, dacă va fi nevoie la un moment dat, le vom face și pe acestea”, explică Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR. Antrepriza le va termina mai întâi pe cele neterminate de constructori, cum ar fi varianta ooclire Suceava. Șerbănescu spune că nu va fi angajat personal suplimenar pentru ocuparea schemei de personal, ci vor relocați angajați ai actualei companii.

De ce este discutabilă măsura

Înființarea a încă o companie care să se ocupe de drumuri și autostrăzi pare a fi cât se poate de discutabilă. În urmă cu aproape doi ani, în septembrie 2016, Guvernul înființa o Companie Națională de Investiții Rutiere (CNIR), ”companie distinctă pentru gestionarea infrastructurii rutiere”, după cum informa la acel moment Guvernul.

”CNIR se va ocupa de proiectele de dezvoltare a infrastructurii de transport rutier potrivit necesităților de deplasare a cetățenilor și de circulație a mărfurilor în condiții de siguranță, cu atingerea unor timpi de deplasare comparabili cu cei din Uniunea Europeană și asigurarea confortului în trafic. Proiectele care vor fi transferate sunt: modernizarea Centurii Sud Bucureşti; realizarea ring II Centura Sud Bucureşti; realizarea autostrăzii Sibiu – Piteşti; realizarea autostrăzii Târgu Mureş – Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni; realizarea drumului expres Ploieşti – Buzău – Focşani – Bacău – Paşcani”, spuneau atunci oficialii guvernamentali.

Compania s-a înființat însă nu a funcționat niciodată. Mai mult, Guvernul a uitat să o desființeze CNIR, companie care din punct de vedere juridic există și acum

Supărarea CNAIR pe constructori nu pare a fi justidficată. Marile firme europene de construcții privesc cu dezinteres România din cauza problemelor existente pieța lucrările de infarstructură. Voința politică de a le corecta lipsește. Lucrările plătite cu întârzieri mari, de luni de zile, contractele acordate discreționar, managementul prost al proiectelor, exproprierile făcute cu greutate, schimbările repetate de strategie, modificările fiscale si juridice sunt factorii care țin marile firme europene, care ar putea asigura o competitție puternică, departe de România.

Piața autohtonă a ajuns să fie dominată de regi ai asflatului fără putere financiară, unii cercetăți de DNA și de alte firme mici, deseori în insolvență dein Italia, Spania sau Grecia. Multe firme străine își rotunjesc veniturile nu prin marje de profit obținute normal în cazul contractelor, ci prin claimuri – pretenții financiare prin care este speculată nepriceperea CNAIR. Din România lipsesc majoritatea numelor mari europene precum Skanska (Suedia), Colas și Vinci (Franța) , ACS (Spania), Hochtief (Germania), etc. Strategiile si coerența lipsesc. Până în 2005 România a avut Antreprize regionale de drumuri și poduri care au fost vândute însă la pachet cu toate utilajele acestora. Noua antrepriză înființată de CNAIR nu va avea cum să funcționeze fără utilaje. Acestea vor trebui cumpărate sau vor trebui închiriate de la firmele care le dețin. În plus înființarea unor companii care să facă lucrări de drumuri nu va fi văzută cu ochi buni nici de firmele private și nicide către Comisia Europeană. Companiile private și-au anunțat intenția de a depune reclamații la CE și Consiliul Concurenței împotriva firmelor înființate de Primăria Capitalei și probabil aceeași soartă o avea avea și Antrepriza de Construcții a CNAIR.