România are mai puţin de 750 de kilometri de autostradă din cei 8.000 promişi

Opt mii de kilometri de autostradă. Atât ar fi avut România acum dacă toate promisiunile făcute de şefii de la Transporturi de-a lungul ultimilor cinci ani ar fi devenit şi realitate. An de an, politicienii au folosit aceeaşi reţetă: au promis sute de kilometri de drumuri sau autostrăzi care să brăzdeze ţara, iar la final de mandat au căutat vinovaţii.

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

România are în acest moment mai puţin de 750 de kilometri de autostrăzi. Însumate, promisiunile făcute de politicieni în ultimii cinci ani sunt însă de peste zece ori mai mari.

Dan Şova, fost ministru al Transporturilor – 2014: „Anul acesta vor fi inauguraţi încă circa 100 de kilometri şi începând de anul viitor vom avea o medie de 250 de kilometri pe an”

Ioan Rus, fost ministru al Transporturilor – 2015: „De făcut în următorii ani: 725 de kilometri de autostradă, 184 de kilometri de autostradă fazată, 1.800 de kilometri de drumuri expres”.

Sorin Buse, fost ministru al Transporturilor – 2016: „Cam 160 vor fi finalizate la anul”.

Răzvan Cuc, fost ministru al Transporturilor – 2017: „În această vară mă voi muta pe şantiere pentru că mi-am asumat nişte termene, nişte kilometri de autostradă”.

Mihai Tudose, fost premier – 2018: „Dacă le pornim nu ne mai opreşte nimeni. Este vorba de 10 miliarde”.

Viorica Dăncilă, actualul premier: „Vom finaliza în următorii ani 350 de kilometri de autostradă”.

În afara faptului că niciuna din aceste promisiuni nu s-a realizat, zeci de kilometri din autostrăzile României arată exact aşa: ca un drum comunal.

Şi asta deşi, statul încasează banii de reparaţii tot de la noi...

Darius Vâlcov, fost ministru de Finanţe: „Banii din acciză ajung în bugetul statului şi de la bugetul statului se repartizează pentru autostrăzi, reparaţii drumuri şi aşa mai departe”.

Au trecut aproximativ 5 ani de când au început lucrările pentru lărgirea Şoselei de Centură a Capitalei pe o porţiune de doar 9 kilometri. Anul trecut în toamnă, fostul ministru al transporturilor a tăiat panglica pentru acea zonă, deşi locul arată în continuare ca un şantier.

Din cei 72 de kilometri ai şoselei care înconjoară Bucureştiul, doar o treime din drum are două benzi pe sens.

În Suceava, aceeaşi situaţie: şoseaua de centură este în lucru de 10 ani. Până acum s-au construit puţin peste 5 kilometri de drum. Ultimii trei miniştri au promis, fiecare în parte, că va termina lucrările, deşi în buget nu au fost alocaţi bani pentru cei 7 kilometri rămaşi.

Şoseaua de centură din Suceava este un mare şantier care a fost lăsat de izbelişte mulţi ani şi care este afectat de intemperii şi alunecările de teren.

Efectele nepăsării politice se întorc asupra românilor: regiunile ţării se dezvoltă diferit, iar promisiunile făcute sunt contrazise chiar de anii în care nu s-a construit nimic.

Victor Ponta, fost premier – 2015: „2018, un an simbolic 100 de ani... priorităţile sunt să legăm provinciile istorice”.

Mugur Isărescu, guvernator BNR: „Ne-am apropiat de nivelul de dezvoltare mediu din UE, dar nu cu toată ţara, ci cu anumite regiuni. Lipsa unei infrastructuri care să conecteze ţara acţionează în sensul permanentizării acestor decalaje. Devine o prioritate pentru securitatea naţională”.

FOTO: Agerpres