Autostrada Ploiești-Comarnic-Brașov ar trebui să-i scape pe șoferi de orele petrecute în coloană pe DN1. Deocamdată se lucrează doar pe porțiunea dintre Râșnov și Cristian, care, însă, nu rezolvă mare lucru. Proiectele cu impact, centura Comarnicului și secțiunea până la Râșnov, nu merg, însă, la fel de bine. De exemplu, licitația pentru centura Comarnic este suspendată, tocmai pentru că documentația este deficitară. Șefii de la Drumuri spun că s-a creat însă un grup de lucru care „analizează adaptarea soluțiilor tehnice la condițiile din teren și la cele din acordul de mediu”. Licitațiile lansate pe baza unor documentații cu lacune majore nu fac decât să întârzie realizarea unor proiecte îndelung așteptate de șoferi.
Centura Comarnic, parte din autostrada de pe Valea Prahovei, este aproape de un eșec răsunător, spun cei de la Asociația Pro Infrastructură. Licitația lansată în august pentru construirea a 5 kilometri de șosea rapidă este suspendată din cauza numeroaselor cereri de clarificare depuse de constructorii interesați de proiect.
Ionuț Ciurea, Asociația Pro Infrastructura: Avem probleme cu studiile geotehnice, care din ce am văzut noi, din răspunsurile la clarificări, sunt doar trei foraje la adâncimi de 6,10 și 20 de metri. Cum o să fundăm noi toate viaductele care or să treacă de-o parte și de alta a râului? Nu trebuie să fii super inginer ca să-ți dai seama că e prea puțin.
Iar problemele identificate nu se opresc aici.
Ionuț Ciurea, Asociația Pro Infrastructura: Al doilea lucru este faptul că autostrada croșetează prin râu. Apele Române nu știu dacă o să dea în veci aviz pentru așa ceva.
Constructorii interesați atrag atenția și că exproprierile sunt realizate doar pe jumătate, lucru recunoscut de Compania de Drumuri.
De asemenea, spun drumarii interesați de realizarea proiectului, lucrările din studiul de fezabilitate din 2006 nu sunt corelate cu cele din acordul de mediu, revizuit ultima oară în 2014. Membrii societății civile care urmăresc evoluția marilor proiecte de infrastructură din România atrag atenția că cele 89 de clarificări cerute de constructori arată că documentația are lipsuri grave și că riscăm să ajungem în aceeași situație ca în 2015, când o licitație similară a fost anulată din lipsă de ofertanți.
Compania de Infrastructură estimează că proiectarea și construcția centurii Comarnicului costă cel mult 332 de milioane de lei.
Un semnal de alarmă trag cei de la API și în legătură cu licitația pentru actualizarea studiului de fezabilitate și proiectării autostrăzii Ploiești-Comarnic-Brașov, unde doar o singură firmă a depus ofertă. Unul dintre motivele pentru care proiectanții nu s-au înghesuit să participe la licitație, spun cei de la Asociația Pro Infrastructură, este prețul prea mic al contractului, circa 57 de milioane de lei, care ar reprezenta sub 1% din valoarea lucrărilor.
Pentru o pregătire temeinică în special pentru o autostradă montană, cele mai bune practici vorbesc despre procente de 3-5%.
Într-un răspuns pentru Digi24, Compania de Administrare a Infrastructurii recunoaște că inițial 7 firme s-au arătat interesate de proiect, care au cerut 75 de clarificări.
În ceea ce privește prețul contractului, CNAIR spune că prevederile legale privind cheltuirea banilor publici o obligă să determine valoarea estimată a unui obiectiv pe baza unor criterii clare și verificabile. În mod uzual, CNAIR determină valoarea estimată prin raportare la obiective deja contractate și în raport cu numărul de experți necesar a fi mobilizați pentru elaborarea respectivelor documentații, au transmis reprezentanții instituției la solicitare Digi24.
Compania dă și câteva exemple de de contracte de realizare a unor studii de fezabilitate și proiectare câștigate cu oferte cuprinse între 45 și 57% din valoarea estimată la lansarea licitației, precum cele pentru autostrada A7, Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani, pentru autostrăzile Brașov-Bacău și Târgu Mureș-Târgu Neamț.
Pentru această achizitie publică și-au manifestat interesul 7 operatori economici care au adresat nu număr de 75 solicitări de clarificare, potrivit CNAIR.
Editor : Monica Bonea