Ionel Scrioșteanu, despre situația de pe Bâstroe: Până la finalul lunii aprilie ar trebui să știm dacă s-a făcut dragaj de adâncire

Sâmbătă se vor încheia măsurătorile pe al doilea pachet acceptat de partea ucraineană, care include și canalul Bâstroe, iar până la finalul lunii aprilie ar trebui să știm dacă s-a făcut doar dragaj de adâncire, a declarat Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, la emisiunea „În fața ta”, de la Digi24.

Ce a pățit un șofer care a chemat un urs să vină spre el

Un ieșean și-a dat fiul în judecată și i-a cerut înapoi banii dați pentru facultate

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 2 iunie

Val de aer tropical în toată țara

Cine sunt cei trei tineri luați de viitură în Italia

O femeie lovește cu mașina un motociclist cu care se certase în trafic

Atac cu cuțitul în orașul german Mannheim

Salarii mai mari din 1 iulie pentru aproape 1,8 milioane de români

Legătura istorică a CIA cu Bucureștiul și cum au capturat ideologii sovietici România

„Ucrainenii susțin că au făcut doar dragaj de întreținere, nu de adâncire, iar măsurătorile noastre vin să verifice. Acum specialiștii români sunt pe o navă ucraineană, iar până sâmbătă vor finaliza acest sector”, a declarat Ionel Scrioșteanu.

Potrivit acestuia ar trebui să avem rezultatele investigațiilor până la finalul lunii aprilie. „Interpretarea datelor brute durează cam 10 zile, până la finalul lui aprilie ar trebui să știm.”

„Este greu să tragi concluzii din datele preliminare, e prematur să spun acum dacă s-a dragat sau nu. Am primit acces în toate zonele în care am solicitat, inclusiv pe alte brațe care nu-s nici Bâstroe, nici Chilia, inclusiv Solomonov, care e navigabil,” a precizat Ionel Scrioșteanu .

Scandalul a izbucnit în 15 februarie, după ce ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat că „există semnale că în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării”, iar „Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Mediului trebuie să vină cu o poziţie şi să informeze”:

A doua zi, pe 16 februarie, Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că va transmite Comisiei Europene că România se opune intenției Ucrainei - care nu este una nouă - de a face lucrări de dragare pe Canalul Bâstroe, precizând că până acum nu a fost informată de vreo instituție din România despre lucrări de adâncire a Canalului Bâstroe pe care le-ar face acum ucrainenii. MAE a reamintit poziția României, care nu este de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T).

Premierul Nicolae Ciucă a reacționat și el în acest scandal, spunând că ambasadorul ucrainean la București a fost convocat la Ministerul de Externe pentru a fi solicitată aprobarea Ucrainei ca autoritățile române să meargă să facă verificări acolo. 

Președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat și el, spunând că „nu trebuie amestecată îngrijorarea pentru prezervarea biodiversității Deltei Dunării cu diverse abordări politice de moment”. „Nu cred că în acest moment e potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date incerte. Ei nu au nevoie să fie certați”, a spus Iohannis. El a acuzat că „politicienii noștri fug după notorietate, în prag de alegeri”, „comentând fără a ști exact ce se întâmplă”, iar acest conflict ar folosi Moscovei. 

La două zile de la intervenția lui Iohannis, premierul Ciucă a spus că „există date şi informaţii că s-a dragat mai mult decât era agreat”, dar că „nu este firesc ca un astfel de subiect să fie preluat şi speculat politic”.

Editor : A.P.