În România, trenul de mare viteză este doar pentru probe
Primul trenul de mare viteză ajuns în România va fi folosit pentru teste. Este vorba de o garnitură produsă în Franţa şi care va fi folosită doar pentru testarea căii ferate aflată în curs de modernizare în vestul ţării. În România, din cauza infrastucturii, viteza medie a trenurilor este de 45 de kilometri la oră.
Au fost mulţi care şi-au făcut poze cu garanitura produsă în Franţa şi adusă special în România pentru a testa şinele modernizate din vestul ţării.
Cristina Sbîrn, reporter Digi24: „Acesta este un tren de teste dar poate fi configurat şi pentru a transporta pasageri. Cel mult 366, dacă are sase vagoane.”
Are dotări de ultimă oră şi poate circula cu 160 de kilometri la oră.
Gabriel Stanciu, director general pentru România al Alstom: „În funcţie de configuraţie, preţul lui variază între 6 şi 9 milioane de euro. Per bucată, în configuraţie de 4 vagoane.”
Mai ieftin ar putea fi automotorul care se construieşti chiar la noi în ţară, la Paşcani.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Alexandru Chirciu, director în cadrul Grampet: „Vrem sa fie gata la finele primului trimestru din 2017, cu toate omologările necesare.”
„Săgeţile albastre" sunt cele mai noi garnituri ale companiei de stat. Au fost cumpărate 120 în perioada 2003-2007, dar 73 mai circulă acum.
Iosif Szentes, directorul general al CFR Călători: „Noi trebuie să ne mişcăm în privinţa achiziţiei, ori material rulant nou, ori material rulant second hand. Nu excludem împrumuturi sau leasing.”
CFR Călători a pierdut trenul banilor europeni, ratând ocazia de a cumpăra 110 garnituri noi. Statul a înfiinţat o insituţie pentru a accesa banii europeni pentru achiziţia de trenuri însă nu există nicio garanţie că garniturile vor ajunge la CFR călători.
Rudolf Kvetan, director al Stadler Rail: „Dacă vă uitaţi la ţări precum Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, multe dintre ele iau bani de la Uniunea Europeană, din fonduri de dezvoltare, iau finanţare de până la 85% de la UE.
În afara vagoanelor şi locomotivelor vechi de până la 40 de ani, România are de rezolvat şi problema infrastructurii. Cu 160 de kilometri la oră se poate circula acum doar din Capitală spre Constanţa şi Câmpina. Pe aproape 200 de kilometri de şine sunt lucrări de modernizare. Pe restul reţelei, mecanicii de locomotivă sunt obligaţi să meargă cu frâna trasă.
„Am fost de curând până la Cluj. Ar fi trebuit să facem 9 ore şi am ajuns în 11 ore”, spune o tânără.
În Franţa, de exemplu, există linii speciale pentru trenurile de mare viteză.
Sebastian Perju, corespondentul Digi24 în Franţa: „În total în Hexagon în acest moment există peste 2.000 de kilometri de reţea dedicată TGV-urilor, adică 6% din totalul căilor ferate existente.”
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
