Haos la Compania de Autostrăzi: Licitațiile, modificate sau stopate

O circulară a Ministerului Transporturilor către companiile subordonate, printre care cea de Drumuri și Autostrăzi și cea de Căi Ferate, sfătuiește conducerea acestora să modifice documentațiile de licitație pentru a fi conforme cu dispoziții neapărute încă oficial.

Niciun an fără modificări legislative de substanță, cu impact major asupra licitațiilor destinate infrastructurii publice de transport După ce acum doi ani Ministerul Transporturilor a legalizat lucrări de sute de milioane de euro efectuate fără autorizație de construire, iar anul trecut același minister a decis că disputele dintre companiile de stat și constructori se vor judeca la instanțe judecătorești nespecializate din România și nu la instanțele arbitrale specializate din Franța, Ministerul Transporturilor a dat la finele anului trecut o circulară care încurcă din nou lucrurile.

Pe motiv că urmează să apară o Hotărâre de Guvern (HG) privind ”condițiile generale și specifice pentru anumite contracte de achiziție aferente obiectivelor de investiții finanțate din fonduri publice”, Ministerul Transporturilor a emis în decembrie o circulară prin care cere stoparea procedurilor de licitație, dacă acestea nu au fost începute, sau modificarea documentațiilor acestor proceduri, dacă ofertele constructorilor nu au fost depuse. În luna octombrie Ministerul Dezvoltării ar fi propus noi forme ale condițiile generale de contract care au fost aprobate în decembrie de către Guvern. HG în cauză nu a fost însă publicată în Monitorul Oficial și deci nu este aplicabilă.

Ce conține circulara Ministerului? ”Vă solicităm...să nu mai lansați proceduri de licitație publică pe o documentație bazată pe prevederile Ordinului Ministrului Transporturilor 600 din 2017”. Dacă licitațiile au fost lansate dar nu au fost depuse oferte, Ministerul Transporturilor sfătuiește: ”vă recomandăm să analizați posibilitatea de a modifica documentația de achiziție în sensul includerii noilor condiții contractuale”.

Ordinul cu bucluc, anume 600 din 2017, de care acum același Minister al Transporturilor se dezice a fost adoptat anul trecut de către ministrul Răzvan Cuc și a reușit să scandalizeze întreaga piață a constructorilor. Asociația Antreprenorilor de Construcții (ARACO) a afirmat că acest ordin reprezintă un pericol la adresa dezvoltării infrastructurii din România şi a atragerii fondurilor europene. "Acest ordin încalcă principiile de guvenare a procesului de achiziţie publică, pentru că, în fond, conţine nişte clauze abuzive. În plus, este nefuncţional şi nelegal, pentru că încalcă acte normative cu forţă ierarhică superioară. Un ordin de ministru nu poate să schimbe o lege organică, care vine ca rang doi, după Constituţia României. Nu poate să schimbe o Hotărâre de Guvern sau o lege aprobată de Parlament. Din păcate suntem în această situaţie", spuneau antreprenorii într-o scrisoare adresată chiar MT.

Una dintre prevederile controversate era, spre exemplu, aceea că disputele dintre companii de stat și constructori (așa zisele claimuri) nu se mai judecă la instanțele arbitrale specializate de la Paris, ci la București, în fața unor judecători care, de cele mai multe ori, nu au nici în clin nici în mânecă cu teoria și specificul contractelor pentru lucrări de construcții.

Care sunt pericolele

Punerea în practică a circularei MT prezintă numeroase pericole. Unul dintre acestea este acela ca modificarea documentațiilor de licitație să fie pretextul căutat de constructorii care pierd licitații de a contesta rezultatele acestora. Nu este normal ca regulile jocului să fie schimbate în timpul acestuia, ar putea acuza aceștia. Licitații importante demarate anul trecut, cum ar fi drum expres Pitești Craiova sau autotrada Sibiu - Pitești riscă să fie afectate grav de aceste piruete decizionale.

Schimbările rapide, neinspirate, neverificate mai întâi cu Autoritatea de Achiziții (ANAP), inovațiile nefericite sunt însă uzuale la Compania de Drumuri. Anul trecut CNAIR a inovat sistemul punctării constructorilor la liictații în funcție de garanția dată lucrărilor fără a îi obliga pe aceștia să prezinte și impactul financiar al promisiunilor lor. Inovația a fost sancționată de ANAP care a afirmat că nu este legală. Tot CNAIR a decis că după derularea unei licitații si desemnarea câștigătorului o procedură poate fi anulată dacă nu se primesc de la Guvern banii necesari lucrărilor – așa numită ”clauză suspensivă”. Toate aceste inovații au fost drastic sancționate de către Autoritatea de Achiziții. Opiniile ANAP au devenit chiar argumente în contestațiile depuse de constructori. Apare întrebarea: mai pot fi constructorii arătați cu degetul că ar practica un sport al contestaților, după cum au acuzat mai mulți miniștri ai Transporturilor, dacă Ministerul și CNAIR le dă apă la moară prin acestel de inovații?

Nu în ultimul rând o altă circulară emisă tot de MT în decembrie obligă companiile subordonate să dețină acorduri de mediu pentru proiect înainte de a demara licitația. Pornirea lucrărilor fără a exista studii solide de mediu a dus la blocarea lucrărilor la lotul 2 din autostrada Lugoj Deva. Inconsecvența are costurile ei. Proiectele totalizând miliarde de euro, prezentate de ministrul Felix Stroe șefului său, Mihai Tudose, riscă să intre în blocaj.

Constructorii, la rândul lor, pot ajunge să ceară companiilor de autostrăzi sau de căi ferate claimuri importante. In urmă cu un an valoarea claimurilor (pretenții financiare) cerute de constructori companiilor de la Ministerul Transporturilor se cifra la aproape un miliard de lei.

Citește și cum Autoritatea de Achiziții a desființat licitații ale CNAIR valorând miliarde de euro