Video Cum arată primul aeroport din România construit de la zero în ultimii 50 de ani. Turnul de control nu va fi unul clasic, ci virtual
Este primul aeroport din România construit de la zero în ultimii 50 de ani. Partea de infrastructură este gata și se mai așteaptă montare echipamentelor de radionavigație. A trebuit să treacă însă 15 ani de la începerea demersurilor de construire și până acum. Brașovenii sunt însă încântați de perspectiva de a avea un aeroport aproape de casă.
„Este extraordinar de complicat, dar nu imposibil. Am plecat de la ideea că dacă alții au reușit, trebuie să putem să facem și noi și să găsim soluții”, spune Alexandru Anghel director la Direcția de Implementare Aeroport Brașov.
Tehnologia „remote power”, folosită în premieră în Europa de Est
Alexandru Anghel s-a ocupat pas cu pas de implementarea proiectului. Este inginer de aviație și cel care cunoaște fiecare ungher al construcției. După ce a pus pe picioare aeroportul din Iași a fost contactat de autoritățile brașovene pentru a le da o mână de ajutor. Discuția noastră a început, cum altfel, pe pista de aterizare. Ne povestește entuziasmat despre remote tower, o tehnologie nouă care va fi implementată aici, în premieră pentru România, dar și pentru Europa de Est.
Astfel, dirijarea traficului se va face de la o distanță de peste 450 de kilometri, tocmai de la Arad.
Cum este posibil? Simplu: Turnul de control nu va fi unul clasic, ci virtual. Practic, în diverse puncte-cheie ale pistei vor fi montați mai mulți senzori și 14 camere video de înaltă definiție.
„Am păstrat practic amplasamentul pe care trebuia făcut turnul clasic, deci pe același amplasament facem clădirea numai că în locul acelui picior cu VGA unde stăteau controlorii, va fi un pilon pe care se vor instala camerele de luat vederi. Informațiile care vin din teren de la echipamentele de radionavigație, meteorologie și comunicații și partea de video, le preluăm în acea clădire și de acolo le transmitem la Arad”, explică Alexandru Anghel, directorul Direcției de Implementare de la Aeroportul Brașov.
„În acest colț al sălii va fi instalat noul turn de control care va dirija traficul la aeroportul Brașov. Consola va conține 14 ecrane de 55 de inchi plus celelalte echipamente de urmărire a traficului care vor asigura dirijarea traficului în deplină siguranță la noul aeroport Brașov”, spune Florin Manta - director regional la Romatsa.
Cum se vede la Arad turnul virtual de la Brașov
Lucrările pentru amenajarea turnului virtual sunt în plină desfașurare. În timp ce la Brașov se construiește așa-numita clădire de contingență, la Arad se trag cabluri și se montează diverse echipamente urmând ca, la final, să fie amplasate și monitoarele. În plus față de un turn clasic, senzorii vor putea detecta animalele și păsările care vor ajunge în perimetrul aeroportului, iar camerele cu termoviziune vor face ca și în condiții meteo grele cum ar fi o ceață puternică, controlorii să aibă o imagine clară a spațiului aerian.
„Premiera din acest punct de vedere este că de la Germania încoace, spre Europa Centrală și de Est va fi primul aeroport operațional dirijat la distanță și, de asemenea, o altă premieră e ca vă fi, mă rog, premieră pentru România, că va fi al doilea aeroport din lume construit de la zero cu tehnologia remote tower, fără să mai treacă prin varianta clasică a turnului de control”, punctează Florin Manta.
15 ani pentru un aeroport
Construirea aeroportului de la Brașov a fost un proces lung și chinuitor. Primele demersuri s-au făcut tocmai în 2007. Abia șapte ani mai târziu, în 2014, a fost construită pista. Apoi, totul s-a oprit din nou. Din cauza unor probleme juridice legate de teren dar și a identificării surselor de finanțare, lucrările de construire a terminalului au stagnat până în 2020.
„Ceea ce cred că a fost foarte greu este faptul că nu a existat o sumă de finanțare pe care să o fi avut la dispoziție și, din acest punct de vedere, a trebuit să gândim o strategie financiară la nivelul Consiliului Județen, să găsim soluții pentru a finanța alte proiecte care erau în sarcina noastră și mă refer aici la drumuri județene, la infrastructura sanitară, la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, muzeele care sunt în subordinea noastră și să găsim o soluție în așa fel încât să avem posibilitatea ca în fiecare an să avem, să derulăm proceduri de achiziții și să putem să implementăm fiecare obiect care este în masterplanul acestui aeroport”, explică Adrian Veștea, președinte CJ Brașov.
Ce se întâmplă acum la aeroport
Însoțiți de ghidul nostru intrăm în aeroport. Peste tot se fac teste și se verifică echipamente. Este de ajuns ca ceva să nu funcționeze și atunci se blocheză tot fluxul. Nimeni nu își dorește să se întâmple asta după deschidere așa că mai bine se verifică totul, acum. În zona de check-in ne atrage atenția o grămadă mare de bagaje.
„Noi avem niște mostre de test care simulează diverse substanțe periculoase, venite cu echipamentele care scanează și alea le băgăm în astea ca să putem să simulăm... Simulează explozibil, narcotice... Dar nu sunt narcotice reale, sunt ceva care simulează”, arată directorul Anghel.
Ce este în spatele ușilor cu „acces interzis”
Mergem mai departe și vă arătăm ce este în spatele ușilor pe care în orice aeroport vedeți că scrie mare cu litere roșii: „Accesul interzis”. Bagajele dumneavoastră trec prin mai multe filtre de verificare din momentul în care le lăsați la check-in și până ajung la avion.
„Camera de comandă și control pentru sistem - și pentru acestea, și pentru cele de acolo - , practic aici, pe monitoare se văd bagajele suspecte, aici le apar, ei nu stau, operatorii și cei care... nu stau unde sunt benzile, stau aici. Deci au comanda, aici opresc, stau, verifică. Coboară pe acea rampă, sunt apoi plimbate pe coveioare până la intrarea în acel scaner de bagaje, ăla mare din spate, care este în realitate un computer tomograf. Este exact ce găsim sau ceva mult mai performat decât găsiți într-un spital. Este un scaner care scaneaza bagajle 3D” - ne explică gazda.
„În momentul în care operatorului i se pare, spune da, este ceva suspect, apasă pe un buton și bagajul este deviat în partea aceea către un supervizor, alți operatori, de alt nivel, iarăși se mai verifică, în alte așa... și mai este acolo, dacă al treilea operator spune clar este suspect, aici mai este încă un diverter, este tras și scos acolo”, aflăm mai departe.
„Practic, asta este camera de reconciliere, este adus pasagerul cu liftul din sala de pasageri, i se arată bagajul să îl recunoască că este bagajul lui, i se arată ce s-a găsit suspect în bagaj, se separă partea suspectă de restul bagajului, se rescanează de față cu el, adică nu umbli în bagaj fără acceptul pasagerului. Bagajul nu este deschis până ajunge aici, pentru că poate să existe suspiciunea că i-ai băgat tu în bagaj un corp suspect”, explică oficialul.
Aeroportul are o „închisoare”
Aici vor lucra aproximativ 200 de oameni. Pe lângă angajații aeroportului vor mai fi cei de la vamă, poliția de frontieră și SRI. Pentru toți a fost amenajată o zonă de vestiare cu dulapuri, toalete și dușuri.
Trecem de câteva uși și ajungem în ceea ce am putea numi închisoarea aeroportului. Câteva camere construite după modelul unei celule pentru cei certați cu legile și cu regulile.
„Sunt pentru azilanți, pentru persoane cărora nu li se permite accesul în țară, tu poți să călătorești, dar o anumită țară să îți interzică accesul și ești oprit practic în zona aceasta de no man's land, ați mai văzut și prin filme, și mai sunt și persoane recalcitrante care sunt reținute temporar până vin instituțiile statului să îi preia”, explică directorul Alexandru Anghel.
Spațiu de rugăciune în aeroport
Ne întoarcem în zona destinată pasagerilor. La etaj se va amenaja și un spațiu de rugaciune. Va fi cât mai auster, fără elemente religioase, astfel încât orice pasager care are nevoie de un moment de liniște să poată intra, indiferent de confesiune.
„Toată zona publică din partea aceasta va fi..., se pot amenaja insulițe de servit sandwich-uri, cafea, să facem un blat în care să poți să stai cu fața la munți să observi peisajul și, nu știu, trimiți mailuluri mai citești mass-media. Deci o zonă cât mai friendly pentru călător, dar să fie și dotată corespunzător pentru activități economice. Deci noi am vrea să facem o parte importantă din venituri din partea economică și o să încercăm să folosim spațiile la maximă capacitate din punct de vedere comercial”, precizează Alexandru Anghel.
Singurul tip de avion care nu poate ateriza la Brașov
Lungimea pistei este de 2.820 de metri. Aici poate ateriza orice tip de avion cu excepția Airbus A380, care are nevoie de o pistă mai lungă. În acest moment, terminalul permite operațiuni de îmbarcare-debarcare pentru trei aeronave simultan. Dacă, în viitor, numărul pasagerilor va crește, se poate mări cu până la 14 și numărul locurilor de parcare pentru avioane. De altfel, terminalul a fost construit astfel încât să permita extinderea sa cu ușurință.
„Aici avem zona rezervată pentru dezvoltarea ulterioară a terminalului. Practic ce vedeți aici, pereții aceștia de sticlă, pot fi dați jos și clădirea se poate extinde în partea dreaptă. Este o clădirea scalabilă, practic păstrăm partea de intrare și de fluxuri și putem extinde zona pentru spații comerciale și zona revervată pentru pasageri după controlul de securitate”, explică în continuare directorul Anghel.
Când va începe aeroportul să funcționeze
După ani și ani de zile, așteptările și speranțele brașovenilor că vor putea călători și cu avionul par a se apropia de final. În acest moment nu există o dată certă de la care aeroportul va deveni pe deplin operațional. Autoritățile speră că se va întâmpla până în vara anului viitor. Acum, brasovenii care vor să călătorească cu avionul sunt nevoiți să bată drumul până la București. De multe ori, din cauza blocajelor de pe DN1 trebuie să plece cu multe ore mai devreme astfel încât să nu piardă zborul.
„Suntem foarte mulți plecați dincolo sau care vrem să plecăm dincolo și suntem obligați să aterizăm la București, eu spre exemplu sunt foarte fericită, deci d-abia aștept să fie gata”, spune o doamană.
„Eu stau în Italia și mi-e mult mai ușor pentru că părinții mei stau în Bartolomeu, deci aproape de aeroport, da, e mai ușor de ajuns dintr-o parte în alta”, spune o tânără.
„Eu am un copil în Austria, asta în primul rând, o să fie mult mai simplu”, arată un bărbat.
„Va fi un beneficiu pentru centrul țării și nu va trebui să ne deplasăm până la București, Târgu Mureș sau Cluj Napoca și eu zic că Brașovul va fi un punct important pe harta României”, confirmă un tânăr.
Operatorii din turism își fac calculele
Operatorii din turism încep să își facă și ei calcule. Odată cu deschiderea aeroportului speră ca numărul turiștilor, mai ales al celor străini, să crească exponențial. Se gândesc că va deveni mult mai simplu pentru aceștia să vină într-un citybreak la Brașov sau în localitațile din jur.
„Cu siguranță se va resimți o creștere a numărului de turiști străni ceea ce ne și dorim pentru că în general nu am reușit să depășim o medie de 10 la sută a turiștilor străini în Brașov”, spune Roxana Cojocea, președinte Organizația de Turism Poiana Brașov.
Întrebată dacă ar fi nevoie de o linie de transport directă, aeroport - Poiana Brașov, ea a spus: „Consider că în perioadele foarte aglomerate în care noi sperăm să existe curse charter, să existe și astfel de linie directă pentru Poiana Brașov pentru că, cu siguranță, sunt foarte multe doleanțe, în sensul în care turiștii își vor dori să ajungă în Poiana Brașov”.
Noi locuri de muncă
Aeroportul va duce la dezvoltarea economică a întregii regiuni ceea ce va însemna și multe locuri de muncă. Deja lângă Ghimbav există un parc industrial, iar autoritățile speră că tot mai multe companii vor ajunge aici.
„Noi suntem o localitate cu potențial, dar un aeroport ne-ar asigura cu siguranță locuri de muncă, ne-ar asigura promovare, care este foarte importantă, și bineînțeles, dezvoltarea mediului de afaceri care cu siguranță ar putea să își acopere golurile de transport, mult mai rapid cu aeroportul. Deja avem solicitări aproape săptămânal vis-a-vis de terenul disponibil lângă aeroport, sunt firme de producție, sunt firme de logistică, sunt firme care știu ce însemană să funcționezi pe lângă un aeroport”, spune Ionel Fliundra, primarul din Ghimbav.
Cei care au deja bussines-uri în zonă spun că aeroportul la va aduce noi oportunități.
Oamenii de afaceri sunt nerăbdători
„Faptul că până acum nu am avut un aeroport să spunem că ne-a împiedicat oarecum dezvoltarea în domeniul pe care îl vizăm, de turism și bineînțeles industria, ceea ce este foarte bine reprezentată la Brașov”, arată Silviu Costea, președintele Camerei de Comerț și Industrie Brașov.
„Ne aduce avantajul că în primul rând nu mai trebuie să mergem până la București, putem să zburăm de aici, noi avem sedii în Codlea și la Brașov și în cinci minute ajungi la aeroport, este un aeroport mai mic nu o să fie înghesuială ca pe cele mari și, în mod sigur, va atrage atât oameni de afaceri cât și turiști în zona Brașovului”, spune Dorin Șaramet, managerul unei companii de comerț industrial și logistică.
„Este foarte confortabil pentru noi, pentru că avem un drum foarte scurt până la aeroport, nu trebuie să ne fie frică că rămânem blocați pe DN1 ca până acum, în drum spre Otopeni și cred că lucrul acesta face orice bussines trip mult mai calculabil, mult mai ușor și flexibil”, subliniază și Werner Brawn, președintele Clubului Economic German și vicepreședinte al Camerei de Comerț Brașov.
Valoarea totală a investiției se ridică la aproximativ 120 de milioane de euro. Acum toată lumea așteaptă finalizarea lucrărilor și obținerea tuturor avizelor astfel încât avioanele să poată, în sfârșit, decola și de la Brașov.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
