Controversat. Modernizarea DN1 interzisă, dacă se va face autostrada Ploiești - Brașov?

Documente postate pe site-ul de achiziții publice demonstrează că Ploiești – Brașov ar putea ajunge o mare înșelătorie, mult peste cazul Bechtel. Pe de altă parte, un ofertant cere să i se confirme că statul nu va mai moderniza sau lărgi la două benzi DN1, după realizarea autostrăzii, astfel încât aceasta să nu aibă concurență.

Comisia Națională de Prognoză (CNP) a scos la licitație Parteneriatul Public Privat (PPP) pentru autostrada Ploiești Brașov fără a avea documentele cerute de lege și care au fost solicitate de participanți la licitație. Situația demontrează dorința CNP de a concesiona construirea și exploatarea autostrăzii indiferent de prețul care va fi plătit de contribuabili în următorii ani.

”Comisia Națională de Strategie și Prognoză nu este în măsură să pună la dispoziția ofertanților acest document (studiul de fezabilitate – n.red.), deoarece nu se află în posesia acestuia” a răspuns in mod suprinzător instituția care organizează licitația PPP Ploiești – Brașov, solicitărilor unei ofertant de a i se da studiul de fezabilitate pentru proiectul de investiții.

Ce este un studiu de fezabilitate

„Studiul de prefezabilitate este documentația prin care, fără a se limita la datele și informațiile cuprinse în nota conceptuală și în tema de proiectare, se analizează, preliminar, necesitatea și oportunitatea realizării obiectivului de investiții, se identifică scenarii/opțiuni tehnico-economice posibile și se selectează un număr limitat de scenarii/opțiuni fezabile pentru realizarea obiectivului de investiții. Studiul de prefezabilitate se elaborează pentru obiective/proiecte majore de investiții, cu excepția cazurilor în care necesitatea și oportunitatea realizării acestor obiective de investiții au fost fundamentate în cadrul unor strategii, unor master planuri, unui plan de amenajare a teritoriului ori în cadrul unor planuri similare în vigoare, aprobate prin acte normative”, spune HG 907/2016.

Fără studiu o firmă nu prea știe ce are de făcut, dacă ar putea face ce se cere și cât ar putea să coste.

CNP refuză și alte documente

Dealtfel CNP a refuzat să ofere sau nu a putut oferi și alte documente importante. Printre acestea studiu de aliniament, studiu de trafic, matricea de risc (care riscuri ale proiectului vor fi asumate de stat, care de partenerul privat).

CNP argumentează că documentele solicitate (nu și studiul de fezabilitate care nu există) vor fi oferite participanților la licitație selectați pentru etapa a 2-a, în care se cere depunerea ofertelor. Termenul alocat pentru depunerea acestora este însă doar de 60 de zile și e mic.

Un ofertant explică ca la școală situația

Într-o altă situație, un alt ofertant cere amânarea termenului de depunere a cererii de interes la finele lunii ianuarie, nu la 17 decembrie 2018 cum cere CNP.

El argumentează: CNP a cerut în prima fază în termen foarte scurt prezentarea scrisorilor de garanție, după care s-a răzgândit și a amânat obligativitatea depunerii scrisorii de garanție pentru a doua etapă a procedurii (legal, orice modificare a cerințelor de licitație in cursul procedurii este cauză justă de anulare a acesteia).

În consecință, multe firme interesate au renunțat să participe căci nu aveau cum să obțină în termen scurt de la bănci scrisorile de garanție. Acum, dacă tot s-a decis amânarea depunerii scrisorilor de garanție pentru a doua etapă, trebuie să se dea și firmelor care au renunțat inițial timpul necesar și posibilitatea de a depune scrisori de interes. Altfel, există discriminare. Un ofertant cere de aceea amânarea termenului de depunere a scrisorii de interes pentru finele lunii viitoare. Solicitarea acestuia dar și altor ofertenți de amânare a unor termene se lovește ca de un zid ”Autoritatea Contractantă (adică CNP - n.red.) nu va extinde acest termen”.

Apare atunci întrebarea: vrea cu adevărat CNP să aibe oferte competitive, avantajoase pentru stat sau vrea doar să bifeze formal o procedură pentru a lăsa impresia unei concurențe?

Promisiuni privind soarta DN1?

Un alt mare semn de întrebare privește viitorul DN1. În general există în contractele de PPP de drumuri o practică posibilă. Drumul paralel cu autostrada, care reprezintă o rută concurentă, rămâne nemodernizat, reparat la minim, cu restricții numeroase de viteză, astfel încât automobiliștii să nu fie tentați să îl foloseasca în locul autostrăzii. În cazul PPP Ploiești Brașov situația riscă să fie asemănătoare. DN1 riscă să rămână nemodernizat și să nu fie lărgit la două benzi pe sens. Un ofertant cere să i se „confirme” informațiile. CNP îi spune că nu se poate garanta acest lucru, dar nici nu îl infirmă.

Lipsa studiului de fezabilitate a fost sesizată miercuri de către Cătălin Drulă, deputat USR, fost consilier pentru infrastructură de transport al fostului premier Dacian Cioloș.

El formulează următoarele întrebări:

• Cum poți construi o documentație de achiziție publică (așa proastă cum e) pe baza unui studiu pe care nu îl ai în posesie?
• Pe ce ar trebui să se bazeze eventualele oferte, dacă nu le dai ofertanților nicio informație - nici traseu, nici studiu geotehnic? Pe intuiție? Fler?
• În ce țară normală Comisia de Prognoză se ocupă de construirea autostrăzilor?