Ce poate face Banca Mondială pentru autostrada Comarnic - Brașov

Premierul Tudose spune că a solicitat ajutor tehnic de la Banca Mondială pentru autostrada București-Brașov. Contrar însă a ceea ce s-ar putea crede, Banca nu se ocupă de lucrări de construcții, nu urmărește lucrările la fața locului și, în general, nici nu dă bani pentru proiecte.

Premierul Mihai Tudose a afirmat, miercuri, că a solicitat "ajutor tehnic" de la reprezentanții Băncii Mondiale pentru proiectul autostrăzii București-Brașov.

"Am vorbit chiar ieri cu Banca Mondială pe mai multe proiecte. (...) Nu ne-am întâlnit cu Banca Mondială pentru a cere bani, cum nu m-am întâlnit nici cu FMI pentru a cere bani. (...) De la Banca Mondială am solicitat ajutor tehnic și vă dau un exemplu: (...) autostrada București-Brașov. (...) Am vorbit cu Banca Mondială (...) să facem unitate de management-proiect sub conducerea lor, cu sprijinul lor tehnic", a declarat Tudose, la un post de televiziune.

Potrivit șefului Executivului, Banca Mondială va oferi suportul tehnic și va coordona această lucrare, în timp ce fondurile vor fi date de autoritățile române.

"Facem o echipă de suport, iar tot ceea ce înseamnă management de proiect să fie la un organism întreg la minte — Banca Mondială. Să ne dea suport tehnic și să coordoneze această lucrare. (...) Banii sunt de la noi", a spus Tudose.

Unde este banca activă

De regulă Banca Mondială (BM) își oferă ajutorul în țări în care domeniul unde pune umărul este insuficient dezvoltat. Nu veți vedea proiecte ale BM în țările din vestul Europei, ci mai degrabă, vorbind de Europa, în Albania, Turcia, fosta Iugoslavie, Croația, Bulgaria, România, Moldova sau Polonia. Țările din Africa, China sau America de Sud sunt alte zone unde banca e prezentă. Rareori Banca Mondială a pus grosul banilor necesari unui proiect de infrastructură. În 2011 BM a încheiat un proiect cu Bangladesh pentru realizarea podului Padma, în valoare de 2,9 miliarde dolari. La proiect, BM a contribuit cu 1,2 miliarde dolari. De regulă, atenția instituției a fost îndreptată către restructurarea unui sector, creșterea capacităților manageriale și operaționale, nu spre construcția propriu-zisă a unor obiective.

În domeniul transporturilor, în România BM a acordat între 2004 și 2006 un sprijin financiar în două proiecte cifrat la 405 milioane dolari. Rolul acestora era să ducă la restructurarea sectorului Transporturilor. Din acești bani România urma să restructureze Compania de Drumuri și Autostrăzi, să implementeze sisteme de semnalizare și comunicare feroviară, să înființeze o Autoritate metropolitană de transport, să finanțeze studii de fezabilitate privind dezvoltarea activității de transport uban în jurul Bucureștiului.

Zece ani după mâna de ajutor dată de BM, efectele pozitive sunt puțin vizibile. Transportul metropolitan este la fel de nedezvoltat și haotic, iar Compania de Drumuri și Autostrăzi (CNAIR) este la fel de puțin performantă. Dealtfel, nu întotdeauna ajutorul și sfaturile instituțiilor internaționale au fost folositoare în domeniul infrastructurii.

Instituțile mondiale, mai mult au încurcat

Insulele amplasate pe sectorul vestic al DN1, în mijlocul carosabilului și care au dus la producerea multor accidente rutiere, au fost amplasate la recomandarea Băncii Mondiale. Jumătatea de bandă în plus prezentă pe DN2, capcană pentru șoferii care vor să depășească, a fost și aceasta realizată la recomandarea unei bănci internaționale chemate să asiste România.

De aceea implicarea Băncii Mondiale în proiectul autostrăzii A3 ar putea aduce suprize. Acum câțiva ani o instituție importantă mondială chemată să expertizeze infrastructura românească considera că România nu are experiență în derularea unui proiect vast, de miliarde de euro cum ar fi autostrada Comarnic Brașov. Ca urmare, sfătuia instituția respectivă, România trebuie să înceapă cu un proiect mai simplu, de genul un drum expres sau un drum cu o bandă pe sens care ulterior să fie dezvoltat la nivel de autostradă.

Primită cu brațele deschise, BM ar putea să ne spună că de fapt nu avem nevoie de o autostradă pe Valea Prahovei. Argument ar putea fi chiar deficitul bugetar ridicat. O autostradă costă 2-3 miliarde de euro, respectiv aproape 2% din PIB. Costurile anuale de execuție ar fi 500 milioane de euro – un miliard de euro, în funcție de durata proiectului. România are deja o cale ferată modernizată pe Valea Prahovei. Turiștii ar putea foarte bine folosi această modalitate de transport, iar o autostradă ar putea face concurență căii ferate existente, din punct de vedere al traficului de marfă, ar putea considera BM. În loc de autostradă, României i s-ar putea recomanda să dezvolte rutele alternative la DN 1, cum ar fi DN 1A sau cele de la vest de DN1.

Dacă s-ar face autostradă însă, BM ne va consilia asupra etapizării proiectului pe perioada următorilor ani și în privința celei mai bune căi de pregătire a proiectului, spre exemplu documentația de licitație, exproprieri, mutări utilități, conectare la restul rețelei.

Sfătuitori la o concesiune

Una din variante la care BM și-ar putea aduce contribuția este o posibilă concesiune a autostrăzii. Mai multe tentative anterioare în acest sens au eșuat, iar BM ar putea fi chemată să ne asiste într-o nouă procedură de Parteneriat Public Privat (PPP). Aici banca are într-adevăr expertiză. Din acest punct de vedere, BM dar și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (brațul financiar al BM) ar putea consilia România în privința celei mai bune structuri de finanțare a unei concesiuni. În zona PPP de autostrăzi, BM ne-ar putea explica structura potrivită a finanțării (fonduri publice, emisiuni de obligațiuni pentru obținerea resurselor financiare, imprumuturi bancare). În astfel de operațiuni Banca Mondială vine cu propriile firme de expertiză iar selecția acestora nu este lăsată la latitudinea părții române.

Dar nu în ultimul rând, BM ar putea ajuta oficialii români să scape de răspundere. Orice decizie care nu va fi pe placul românilor privind autostrada va fi mai ușor suportată de aceștia căci, cum altfel, ”așa ne-a recomandat Banca Mondială”.