Perdelele anti-viscol: Opt kilometri la patru ani

Data actualizării: 02.03.2018 15:51 Data publicării: 01.03.2018 18:25

Dacă realizarea unui kilometru de autostradă în România este o aventură, înființarea perdelelor forestiere de protecție a drumurilor nu pare a fi mai simplă. Viteza de implementare a celei mai eficiente și ieftine metode de protecție a drumurilor naționale și autostrăzilor împotriva viscolelor este dezamăgitor de mică.

Opt kilometri în 2014, alți doi-trei kilometri de perdea forestieră în 2018. Cam aceasta este viteza la care instituțiile statului, anume Romsilva, respectiv regia responsabilă de împăduriri, Ministerul Mediului, cel care face studiile necesare, și beneficiarul, Ministerul Transporturilor, reușesc să urnească programul adoptat prin lege în 2002 și modificat ulterior în mai multe rânduri.

Doar 10% din infrastructura rutieră pune probleme

România cheltuie anual pentru activități de deszăpezire în jur de 100 de milioane de euro. Din acești bani Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere plătește firmele care fac deszăpezirea, cumpără nisipul și sarea așternută. O sumă mult mai mică ar fi suficientă pentru soluționarea, odată pentru totdeauna, a problemei troienirii drumurilor pe timp de iarnă.

Aceasta deoarece doar 10% din întreaga rețea rutieră a României este însă supusă riscului de înzăpezire în caz de viscol. Este vorba de drumurile naționale și autostrăzi din zece județe situate în sud-estul României, anume Argeș, Dâmbovița, Ilfov, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Constanța, Brăila, Buzău și Vrancea.

An de an drumurile din aceste județe sunt acoperite de troiene ori de câte ori suflă Crivățul. Inevitabil la primul viscol pe canalele media abundă știrile despre drumurile închise, localități izolate, autovehiculele blocate pe drumuri.

Toate aceste probleme s-ar rezolva simplu și ieftin. Un raport al Curții de Conturi din 2013 privind activitatea Companiei de Drumuri punea degetul pe rană: "A fost ignorată aproape în totalitate şi activitatea de prevenire a înzăpezirii, prin utilizarea perdelelor forestiere de protecţie, cu toate că prin legislaţia în vigoare se confirmase utilitatea acestora şi se stabiliseră obiective şi responsabilităţi comune, atât pentru CNADNR, cât şi pentru Ministerul Transporturilor." Concluzia trasă în 2013 este valabilă și acum și va mai rămâne cel puțin ani buni de acum încolo.

Din 2002, România are un Program național pentru înființarea perdelelor forestiere ce ar trebui să apere drumurile cu risc ridicat de înzăpezire. Până acum însă, lumgimea drumurilor protejate a crescut doar pe hârtie, de la protejarea a 870 de km, în 2012, la 1.752 km de drumuri naționale și autostrăzi, în 2014.

Cât de scumpe sunt perdelele de protecție

Calculele arată că înființarea perdelelor forestiere nu este scumpă, raportat la costurile implicate de absența acestora, reprezentate de vieți pierdute, vehicule distruse, carburanți consumați, întârzieri în livrarea mărfurilor. La o cheltuială medie de 10.000 de euro pe kilometru de drum (aproximativ trei hectare de perdea forestieră) protejarea celor 1.752 de kilometri ar costa cel mult 17 milioane de euro, adică suma cheltuită pentru construirea a doi kilometri de autostradă.

Două legi, aceeași problemă

Ca de obicei și în privința perdelelor de protecție nu lipsesc studiile, planurile și legile. În urmă cu un an publicația cursdeguvernare.ro număra nu mai puțin de 5 legi și hotărâri de guvernelaborate în 15 ani destinate soluționării acestei probleme.

Într-o notă de funadamnetare elaborată acum doi ani chiar Guvernul recunoștea nefirescul situației. Exproprierile necesare ajunseseră să se facă pe baza a două legi care se băteau cap în cap. ”Regia Națională a Pădurilor – Romsilva în calitate de expropriator se află în situația în care trebuie să aplice două legi privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, care cuprind proceduri distincte, deși scopul urmărit este același, respectiv realizarea perdelelor forestiere de protecție.

Deoarece norma legislativă trebuie să fie clară și lipsită de echivoc, se impune corectarea de urgență a prevederilor legale actuale în ceea ce privește procedura de expropriere pentru perdele forestiere de protecţie”, spunea Guvernul în 2016.

Cadastrul național, o problemă

Pe lângă lipsa voinței politice de soluționare odată pentru totdeauna a acestei probleme, apare încă un factor: absența cadastrului și intabulării terenurilor din România. Potrivit Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) doar un sfert din numărul total de imobile din România, respectiv 40 milioane, are cadastru făcut în sistemul integrat. Mai precis, doar în cazul a unu din patru terenuri se știe exact care este proprietarul și care sunt exact limitele terenului. În plus, românii nu prea sunt dornici să își pună la bătaie terenurile pentru perdele forestiere, în pofida avantajelor primite de la stat, și atunci exproprierea lor rămâne singura soluție.

Un act guvernamental descria acum doi ani problemele: ” Posibilităţile de creştere a suprafeţelor cu vegetaţie forestieră prin crearea de perdele forestiere de protecţie sunt în prezent limitate datorită inexistenţei planurilor cadastrale, a evidenţelor cu proprietarii la nivelul localităţilor şi a refuzului proprietarilor de terenuri de a permite înfiinţarea culturilor forestiere. Identificarea proprietarilor pe ale căror terenuri urmează să se realizeze perdelele forestiere de protecţie şi obţinerea acordului acestora reprezintă o etapă fără de care nu se pot realiza perdelele forestiere de protecţie și care presupune proceduri complicate și termene foarte lungi de identificare a acestora și costuri mari. Această etapă nu a putut fi realizată datorită situaţiilor neclare ale proprietăţilor funciare existente la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale”, spunea documentul.

Care sunt perspectivele

Chestionați de Digi24.ro, oficialii Romsilva, regia însărcinată cu înființarea perdelelor de protecție spun că în acest an vor fi plantate opt hectare în vecinătatea autostrăzii A2 (localitățile Jegălia și Dor Mărunt) suprafață suficientă pentru cel mult trei kilometri de autostradă. În acest an însă se crează premisele exproprierii a 536,17 hectare de teren, după ce va fi adoptată de către Guvern o hotărâre în acest sens.

Suprafețele expropriate sunt cele identificate în studii realizate de Ministerul Mediului, spune Romsilva. Ministerul realizează proiectele de impădurire iar Romsilva le pune în practică. ”Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a primit de la Ministerul Apelor și Pădurilor 33 de studii de fezabilitate și 33 de proiecte tehnice pentru realizarea de perdele forestiere pe o suprafață de 594,54 hectare pentru autostrăzile A1, A2 și A4, Centura București, DN1, DN2, DN2B, DN3, DN4, DN7 și DN21, de pe raza administrativ-teritorială a județelor Argeș, Dâmbovița, Ilfov, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Constanța, Brăila, Buzău și Vrancea”, se arată în răspunsul remis Digi24.ro.

Progresul este minor iar problemele cauzate de viscol vor rămâne. Dacă la cei opt kilometri de perdea din 2014 se adaugă trei kilometri realizați în acest an și alți 200 de kilometri aflați în proiect, rețeaua perdelelor forestiere de protecție a căilor de comunicații rămâne la sub 15 % din necesarul stabilit prin programul național.