Autofrezele lăudate ale Companiei de Drumuri, neputincioase în fața viscolului

Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale pare a fi cumpărat degeaba acum doi ani 100 de freze de zăpadă, utilaje pentru care a plătit 26,4 milioane euro.

La momentul cumpărării oficialii companiei spuneau că utilajele foarte performante îi vor ajuta să țină dechise drumurile indiferent de condițiile exterioare.

Cumpărarea a nu mai puțin de 100 de freze de zăpadă moderne pare a nu fi ajutat prea mult Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România (CNAIR). La primele ore ale zilei de vineri, la momentul declanșării codurilor portocaliu sau roșu în câteva județe din sud-estul țării, CNAIR nu a pregetat să închidă imediat autostrada A2, dar și sute de kilometri de drumuri naționale din județele Constanța, Ialomița, Buzău,Vrancea, Călărași, Ialomița, Brăila, Galați,Tulcea și Ilfov.

În județele Călărași, Constanța, Ialomița și Brăila au fost închise toate drumurile naționale. Potrivit Comandamentului de Iarnă, vântul avea vineri la ora 14.30 o viteză de 70-100 kilometri la oră, iar vizibilitatea era sub 10 metri existând zone în care aceasta lipsea cu desăvârșire.

Viscolul, combătut pe hârtie cu șenilate și amfibii

Acum doi ani promisiunile erau că drumurile nu vor mai fi închise iarna pe viscol. ”Sperăm să nu mai ajungem să închidem autostrada iarna”, spunea în februarie 2015, Florin Dascălu, la acel moment director de întreținere al companiei. Acum Dascălu este unul dintre criticii conducerii companiei și acuză amatorismul acesteia în activitățile de deszăpezire a drumurilor naționale. În 2015 Florin Dascălu calcula că doar cu cele 31 de freze mari (restul fiind de mărime medie) din cele 100 de freze cumpărate se va putea curăța un strat de zăpadă gros de 1,5 metri pe întreaga lungime a autostrăzii A2, de 205 kilometri, în doar 8,5 ore.

Compania deținea la acel moment doar freze de producție sovietică, mărcile Zil și Ural, iar noile freze, marca IVECO-Fresia, aveau puteri de 3-4 ori mai mari. Dacă o autofreză Ural cu vechime de 30-50 de ani avea o capacitate de 1.200 tone zăpadă pe oră, noile utilaje au capacități de 3.500-5000 de tone. Autofrezele se deplasează cu 60 kilometri la oră, sunt dotate cu sisteme GPS, au o putere a motorului de 400-550 CP și tracțiune integrală.

Pe lângă cele 100 de autofreze, CNAIR a cumpărat tot în 2015 și șapte vehicule speciale șenilate și amfibii, dotate cu sisteme de detecție în infraroșu. Acestea pot depista persoane aflate la cel mult 300 de metri și care sunt îngropate sub zăpadă până la o adâncime de cinci metri. Vehiculele sunt dotate pentru acordarea primului ajutor și pot transporta 9 pasageri.

Frezele nu sunt însă de mare ajutor

Oficiali ai companiei taie acum speranțele românilor cum că frezele moderne pot fi de mare ajutor. Mai precis, acestea nu pot interveni din cauza lipsei vizibilității. ”Frezele acționează acolo unde se poate și nu sunt trase pe dreapta. Fotografiile postate pe pagina noastră de Facebook arată cât de redusă este vizibilitatea. Pe A2 azi dimineața nu se putea merge. Autostrada era închisă, am ajuns doar pânâ la km 30 să vedem dacă mai este cineva pe aceasta. Autofrezele intră în momentul în care se poate lucra. Pe viscol, conform normativelor nu se poate lucra, căci degeaba ai o porțiune pe șosea unde pe mijloc este curat, dar în rest nu se vede nimic”, spune un consilier al directorului general al CNAIR, Cătălin Homor.

Prevederi dure privind închiderea drumurilor

Închiderea drumurilor naționale și autostrăzilor pare a fi ușurată și de prevederi legale categorice care nu lasă la latitudinea administratorului unui drum menținerea circulației pe acesta. CNAIR are obligația de a închide drumul în caz de cod portocaliu sau roșu. Aceasta poate fi însă un punct slab al legislației noastre. ”În cazul intrării în vigoare a avertizării de cod portocaliu ori cod roşu de viscol, ninsori abundente şi/sau polei generalizat, se va dispune închiderea imediată a circulaţiei, cu instalarea mijloacelor de semnalizare corespunzătoare şi a informării participanţilor la trafic prin mass-media”, spune Ordinul comun al ministrului Transporturilor și Administrației și Internelor nr.68 din 2012, privind ”gestionarea efectelor produse de fenomene meteorologice periculoase care pot afecta desfăşurarea normală a traficului rutier şi siguranţa participanţilor pe drumurile publice”.

Soluția: Circulația în coloane

În alte țări, in situații similare traficul nu este închis iar circulația are loc în coloane deschise de poliție și utilaje. Este felul in care s-a circulat și acum doi ani, în condiții similare celor de acum. ”Traficul nu trebuie închis, ci restricționat cu Poliția, potrivit protocolului semnat de companie cu Poliția și cu Inspectția Rutieră”, spune Florin Dascălu. ”Așa s-a întâmplat în iarna lui 2014-2015, era deplasare controlată în convoaie cu poliția în față, cu baterii de utilaje de la companie. Se circula fără nicio problemă. Angajații de acum ai companiei care se ocupă de deszăpezire nu se pricep căci sunt de alte specializări, precum construcții civile sau hidrotehnică”, spune cu năduf fostul director Florin Dascălu intrat anul trecut în conflict cu actuala conducere a CNAIR. Bateriile care deschis traficul trebuie să aibă lame, autofreze, pluguri zăpadă, mai spune el.

Norvegia, drumurile închise doar în caz de uragan

Dar nu pretutindeni in Europa traficul se inchide în caz de viscol. Principala cauza ce a dus acum câțiva ani la închiderea unor şosele din Norvegia în timp de iarnă a fost, nu atât zăpada ce de altfel cade din abundenţă în această ţară, cât un adevărat uragan ce a lovit coasta de vest a ţării. "Am avut parte de una din cele mai puternice furtuni din ultimii 30 de ani, vântul a bătut cu 30 de metri pe secundă, adică 115 kilometri pe oră", spunea în 2012 Leland Torgeir, inginer în cadrul directoratului de stat (Vegvesen) ce se ocupă de şosele. "Am avut porţiuni de şosele închise, dar nu din cauza zăpezii  ci din cauza copacilor ce s-au rupt şi au căzut pe şosea, a pietrelor, a valurilor ce au spălat porţiuni din şosea, a avanlanşelor de gheaţă şi zăpadă ce s-au prăbuşit de la o înălţime de 800 de metri pe versanţi (şoseaua fiind una pe coastă - n.r.)", spunea el. 

Însă acolo utilajele nu lasă zăpada să se strângă pe carosabil. În caz de viscol, în Norvegia, utilaleje au sarcina să nu lase stratul de zăpadă să depăşească între 8 şi 15 centimetri (în funcţie de media de trafic pe acea şosea), înălţime măsurată  în mijlocul unuia din cele două sensuri de circulaţie. Deorece utilajele intervin frecvent, zăpada nu se strânge, chiar dacă media ninsorilor este de 50 de centimetri în două zile şi nu este nevoie mare de freze de zăpadă. Acestea se folosesc mai degrabă în zonele de munte sau în oraşe unde, spune inginerul norvegian, "nu ai unde să arunci zăpada iar aceasta se poate încărca doar cu freze de zăpadă în camioane, după care se transportă".

Închiderea drumurilor în România mai crează o problemă. Din cauza lipsei traficului, zăpada se acumulează în anumite puncte ale autostrăzii. Odată oprit viscolul, CNAIR are obligația să curețe drumul în 8-10 orte pe cel puțin o bandă pe drumurile de maximă importanță. Curățarea drumului poate ajunge să dureze chiar și mai multe zile deoarece cantitățile strânse au ajuns să fie considerabile. În 2014 autostrada A2 a fost deschisă la două zile după oprirea viscolului deoarece excavatoarele companiei s-au dovedit a fi nepotrivite pentru eliminarea zăpezii de pe șosea.