Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila sau "Golden Gate de România", cum a fost supranumit, a intrat într-o nouă etapă, după ce marți a fost montat ultimul segment de tablier metalic. Structura suprafaței de rulare este gata, iar constructorii dau asigurări că va fi deschis circulației din luna decembrie a acestui an. "Prin montarea ultimului segment al tablierului metalic al Podului Suspendat Braila-Tulcea s-a încheiat cea mai importantă etapă a acestui proiect de infrastructură rutieră", a transmis ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, într-o postare pe Facebook.
Segmentele au fost montate la o înălțime de 38 de metri și formează structura suprafeţei de rulare a podului de la Brăila. Acum că montarea lor a luat sfârșit, va începe operaţiunea de sudare a acestora în poziţia finală.
"Începând de săptămâna viitoare, peste 200 de sudori vor lucra la fixarea definitivă a segmentelor care cântăresc împreună peste 22.000 de tone", a anunțat, marți, Grindeanu.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Podul suspendat peste Dunăre va fi deschis circulației în 2022
Ultimul segment din tablierul care formează calea de rulare a Podului suspendat peste Dunăre, cea mai mare lucrare de infrastructură din România din ultimii 30 de ani, a fost montat, marţi, în prezenţa presei, la începutul lunii iulie urmând să demareze operaţiunea de sudare a celor 86 de segmente.
"Astăzi am ridicat ultimul segment de tablier, al 86-lea element constructiv al acestui proiect. Încheiem o etapă extrem de importantă din acest proiect, după care va urma cea de sudură a tablierului. Momentan, tablierul este montat în sistem de prindere provizoiu, după care va urma partea de sudură, prevăzută să pornească la începutul lunii iulie. După ce vom finaliza procesul de realizare a geometriei finale, cu sudura efectivă, se va aplica hidroizolaţia pe partea de tablier, pe partea de suprastructură, urmând apoi să asfaltăm toată lungimea podului, până la ancoraj. Suntem într-un ritm accelerat, pentru a îndeplini termenul asumat, respectiv luna decembrie a acestui an", a declarat reprezentantul antreprenorului, inginerul Viorel Eşanu, notează Agerpres.
Potrivit specialistului, probele de siguranţă vor începe imediat ce podul va fi finalizat, respectiv după ce va fi instalat parapetul, realizat marcajul şi montate sistemele de siguranţă şi de iluminat.
"Facem eforturi susţinute pentru a finaliza şi prima etapă de drumuri, pentru a asigura accesul pe pod, atât dinspre partea Brăila, cât şi coborârea spre Jijila, respectiv staţia de taxare, drumul de legătură către oraşul Măcin. Sunt discuţii legate de zonele adiacente podului, respectiv acele piste pentru biciclişti şi zone pietonale. Discuţiile sunt ca aceste zone să fie folosite pe parte de mentenanţă, din motive de siguranţă, pentru a fi evitat orice fel de eveniment neplăcut. Sunt discuţii pe această temă, dar decizia rămâne la latitudinea beneficiarului", a precizat Viorel Eşanu.
Podul de la Brăila este prevăzut cu posibilitatea tranzitării de către biciclişti şi de către pietoni
Legat de accesul pe pod al pietonilor şi bicicliştilor, purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Serbănescu, a declarat că acesta se va face în anumite condiţii de siguranţă, cu precizarea că inclusiv traficul auto va fi condiţionat de vreme, podul fiind prevăzut cu sisteme automatizate de închidere a circulaţiei în situaţii de ceaţă, viscol şi vânt puternic.
"Podul de la Brăila este prevăzut cu posibilitatea tranzitării de către biciclişti şi de către pietoni. El, structural, va putea permite acest tip de tranzit. Dar, pentru că podul se află la o anumită înălţime, unde sunt curenţi de aer puternici, se recomandă şi vom recomanda evitarea acestei tranzitări, pentru a nu pune în pericol viaţa bicicliştilor şi a pietonilor. În general, podul în sine pentru acces auto nu va fi deschis tot timpul. El are sisteme automatizate şi, în situaţia în care este ceaţă, viscol, vânt foarte puternic, podul se va închide automat, pentru a nu pune în pericol viaţa participanţilor la trafic. Podul, în sine, are un specific al lui. El are o înălţime de 38 de metri. Coroborat cu curenţii de pe Dunăre, cu ceaţa care este specifică zonei de Dunăre, cu condiţiile de iarnă se pot crea premisele unor situaţii riscante pentru cetăţeni. Tocmai de aceea, deşi podul permite tranzitul pietonal şi pe cel al bicicliştilor, acest tip de tranzit nu va fi permis în toate condiţiile. Ar putea fi anumite perioade în care ar putea fi tranzitat de biciclişti sau de pietoni, dar nu întotdeauna", a declarat Alin Serbănescu.
Reprezentantul constructorului, director tehnic Dragoş Burlan, a precizat că pe Podul suspendat peste Dunăre vor circula toate tipurile de autovehiculele, indiferent de tonaj, accesul spre pod urmând să se facă de pe centura Brăilei.
"Astăzi am pus ultimul segment de tablier la Podul peste Dunăre şi l-am prins pe poziţii. Tablierul de 2 km al Podului peste Dunăre este gata. Vom deschide traficului 12 km de drum, de la km 1 + 0,20, la km 8 şi de la km 0 pe drum de legătură, la km 4, pentru toate autovehiculele, indiferent de tonaj. Toate vor intra de pe centura Brăilei. Vom pleca de la km 1, nu de la km 0. Vom face tot ce depinde de noi pentru ca circulaţie pe pod să se facă începând cu luna decembrie. Sperăm ca şi colegii de la CNAIR să ne dea toată posesia de şantier în timp util", a declarat Dragoş Burlan.
"Al treilea pod din Europa"
Podul suspendat peste Dunăre va avea o lungime de 1.974 de metri, dintre care 1.120 de metri reprezintă deschiderea centrală, la care se adaugă două deschideri laterale de 489 de metri pe malul dinspre Brăila şi 364 de metri pe malul dinspre Tulcea. La momentul finalizării, va fi al treilea pod din Europa din punctul de vedere al deschiderii centrale şi al lungimii.
Lăţimea totală va fi 31 de metri şi va cuprinde patru benzi de circulaţie a câte 3,50 metri lăţime fiecare, patru benzi de încadrare a câte 0,5 metri lăţime fiecare, două acostamente de 1,50 metri lăţime şi o zonă mediană cu lăţimea de 3 metri. La acestea se adaugă, de o parte şi de alta, două benzi adiţionale pentru trafic pietonal, biciclete şi întreţinere, trotuarele urmând să aibă 2,80 metri fiecare.
Editor : A.A.
