La discuţiile despre rectificarea deja aprobată presa nu a avut acces, iar participanţii au avut câteva ordine de urmat.
„A fost ciudat să-ţi spună gardienii să închizi telefoanele mobile”, a spus Alexandru Roşu, participant la dezbatere.
Nici după dezbaterile ce au ţinut două ore, Ministerul Finanţelor nu a dat dovadă de mai multă deschidere. Singurii care au comentat rezultatele discuţiei au fost reprezentanţii organizaţiilor nonguvernamentale.
„Am primit argumentul că angajamentele cu FMI, ce nu au permis urmarea ciclului firesc şi a fost făcută în regim de urgenţă”, a explicat Elena Calistru, preşedintele Asociaţiei Funky Citizens.
Ce spune Legea transparenţei decizionale
Mai multe acte normative aflate în vigoare obligă administraţia să fie transparentă.
Foarte clar reiese din Legea transparenţei decizionale din anul 2003 că orice autoritate publică este obligată ca, în momentul în care elaborează un act normativ, să îl aducă la cunoştinţa publicului cu cel puţin o lună înainte de a intra în procedura de aprobare. În plus, se aşteaptă zece zile pentru a fi primite eventualele observaţii şi propuneri, până la adoptarea legii în cauză. În cazul proiectului de rectificare bugetar, nu s-a respectat litera legii. Autorităţile au publicat propunerea pe site-ul Ministerului Finanţelor cu câteva ore înainte de începerea şedinţei de Guvern, în care urma să fie aprobat documentul.
„În această seară rectificarea se pune pe site, intră în dezbatere publică, e convocat și dialogul social, se transmite la Consiliul Fiscal și veți avea acces la fișa fiecărui minister”, explica Liviu Voinea, ministrul delegat pentru buget, în 29 iulie.
Evident că nimeni nu a mai putut face observaţii legat de modul în care au fost împărţiţi din nou banii publici. Chiar şi Consiliul Fiscal a criticat modul în care s-a făcut rectificarea bugetară. Pentru a putea aloca bani Sănătăţii, Educaţiei şi Justiţiei, principalele beneficiare ale rectificării, Executivul a mărit ţinta de creştere economică pentru acest an, de la 1,6% la 1,9%.