Mai bine de jumătate dintre șoferii români afectați de criza provocată de pandemia de Covid au amânat cumpărarea unei mașini sau au ales una mai ieftină, arată un studiu al EY, citat de Mediafax.
20% dintre șoferii afectați de criză au ales să amâne cumpărarea unei mașini pentru o perioadă de 6-24 de luni sau până când achiziția va fi absolut necesară (15%). Alți 10% au optat pentru o mașină nouă, dar dintr-o clasă inferioară și mai ieftină, în timp ce 5% s-au reorientat către o mașină rulată, conform sondajului EY privind obiceiurile de cumpărare a autovehiculelor, derulat în rândul șoferilor din România, Cehia, Ungaria, Turcia și Rusia.
Conform acestuia, în celelalte țări analizate, pandemia a generat o modificare semnificativă a intențiilor de achiziție în rândul șoferilor din Turcia (71%) și din Ungaria (44%), în timp ce două treimi dintre șoferii din Cehia au declarat că nu le-au fost afectate planurile inițiale de achiziție a unei mașini.
Crește intenția de a cumpăra o mașină nouă
În România, deși 70% dintre șoferii intervievați au cumpărat ultima oară o mașină rulată, crește intenția de cumpărare a unui autovehicul nou, aproape 60% dintre șoferi preferând ca următoarea mașină achiziționată să fie una nouă. Siguranța, prețul și consumul de combustibil reprezintă principalii factori de care țin cont șoferii români când își aleg viitorul autovehicul.
În ceea ce privește preferința pentru noile tipuri de mașini, 30% dintre respondenții români își doresc ca următoarea achiziție să fie o mașină hibridă (24%) sau electrică (6%). Deși România oferă printre cele mai mari stimulente pentru achiziția unei mașini electrice din Uniunea Europeană, prețul acestora rămâne obstacolul principal.
„În România, interesul pentru mașini electrice și hibride este în continuă creștere. Acest lucru se poate vedea atât în preferințele populației, dar și din investițiile companiilor în servicii pentru autovehiculele cu motor electric, precum stațiile de încărcare. De asemenea, stimulentul acordat de stat pentru achiziție a contribuit la creșterea popularității, iar în țări în care acesta nu există, precum Cehia, modelele electrice și hibride nu sunt luate în considerare în cazul unei achiziții noi”, a declarat Cristian Cârstoiu, partener Consultanță în Afaceri EY România, responsabil de sectorul Automotive, Transformare Digitală și Inovație.
Ce mașini preferă românii
Mașinile pe benzină rămân însă în topul opțiunilor românilor, cumulând un procent de 35% al preferințelor exprimate de respondenți, iar cele diesel înregistrând o scădere și 19% din opțiuni.
Dintre țările analizate, românii prezintă cel mai mare interes pentru combustibilii alternativi. În Ungaria, intenția de cumpărare este de 24%, 16% în Turcia și 8% în Cehia. În Rusia, unde normele Uniunii Europene în privința emisiilor de gaze de seră nu se aplică, până la 65% dintre șoferi sunt interesați de motoarele clasice, pe benzină sau motorină, iar mașinile hibride sau electrice sunt mult mai puțin populare (8%).
„Întrebați dacă vor achiziționa o mașină electrică sau hibridă în viitor, majoritatea respondenților români (60%) au răspuns că ar lua în considerare această opțiune în cazul unei oferte bune, iar 25% sunt siguri că își vor cumpăra aceste tipuri de mașini. Prețul este considerat principalul impediment (36%), urmat de lipsa stațiilor de încărcare (27%). Faptul că au emisii reduse sau inexistente și costuri mai reduse de întreținere reprezintă principalele avantajele apreciate de 41%, respectiv 27% dintre respondenți”, se arată în comunicat.
În alegerea dealerului auto, 47% dintre șoferii români se bazează pe experiența personală, acesta fiind principalul criteriu indiferent de vârstă, sex sau educație, iar 38% aleg dealerii care oferă o gamă mai diversificată de modele. Și în cazul mașinilor rulate, principalul factor îl reprezintă varietatea de modele disponibile, 56% dintre șoferi ghidându-se după această opțiune.
Pentru achiziția unui autovehicul, 45% dintre șoferii români preferă să își folosească propriile fonduri, mai ales în cazul în care aleg să cumpere o mașină rulată. Pentru mașini noi, majoritatea respondenților aleg să folosească atât fonduri proprii, cât și fonduri din alte surse. Doar 23% au optat pentru surse de finanțare externe, principala opțiune fiind un împrumut bancar.
După ce criterii cumpără românii mașinile
„Cele mai importante aspecte de care țin cont șoferii din România când își aleg marca mașinii sunt siguranța (70%), prețul (68%) și consumul de combustibil (62%), indiferent de sex, vârstă sau educație. Brandul mașinii este foarte important mai ales pentru cei cuprinși în segmentul de vârstă 20 – 29 de ani, și o percep ca fiind o extensie a propriei personalități. În schimb, în Cehia, șoferii sunt mai indiferenți și nu percep marca mașinii ca un factor important”, se mai arată în comunicat.
Pentru întreținerea mașinii, un service independent este preferința principală a românilor (54%), mai ales de către cei ce aleg mașini second-hand, urmată apoi de reprezentanța de unde a fost cumpărată mașina (40%).
„Faptul că nu ar putea vedea personal mașina și realiza un test drive îi determină pe români să nu cumpere o mașină online, preferând în continuare contactul cu reprezentanța auto (84%). Totuși, nu ezită să folosească instrumente online, preferatele fiind de departe configuratorul mașinii, calculatorul de preț și rezervarea test drive-ului, iar site-urile preferate sunt cele ale dealerului și ale mărcii auto. În Cehia (20%), Rusia (27%) și Turcia (30%) în schimb, modalitatea de a cumpăra mașina online este mult mai utilizată”, se mai spune în comunicat.
Românii și-ar conecta mașina la internet pentru a primi informații despre trafic (66%), dar și pentru a putea monitoriza și localiza vehiculul (64%). Majoritatea românilor intervievați (85%) preferă mașina personală pentru a se deplasa în interiorul orașului sau în preajma acestuia. Printre celelalte preferințe se mai numără transportul în comun și taxiul. În cazul metodelor alternative de transport (biciclete, trotinete, car sharing), cele mai importante aspecte de care țin cont sunt legate de preț și de disponibilitate acestora.
Editor : G.C.
