„Ceea ce se întâmplă acum este, dacă vreți, un cântec de lebădă al sistemului de termoficare”, spune Gabriel Dumitraşcu, preşedintele Consiliului de Administrație al RADET.
Cu o reţea veche de peste 40 de ani şi reparată în proporţie de mai puţin de 1% anul acesta, RADET caută soluţii pentru a-i convinge pe bucureşteni să nu se mai debranşeze. Şefii regiei spun că trebuie construite centrale mai mici, de cartier. În caz contrar, se va repeta situaţia în care apa calda pleacă din CET Militari cu o temperatură de 85 de grade şi ajunge în Colentina cu doar 35 de grade.
„Ar fi nevoie de cel puțin cinci centrale noi, dar dispuse pe zonele deficitare. Discutăm în special de zona de răsărit a Capitalei și de Nord”, spune Gabriel Dumitraşcu.
Centralele ar costa 175 milioane de euro, puţin mai mult decât subvenţia plătită de Primărie anual pentru încălzire. În plus, centralele pe biogaz ne-ar mai scăpa de o problemă: ar arde gunoiul pe care oricum trebuie să îl reciclăm. Ne-am achita astfel de obligaţia de stat membru, ca până în 2020 să producem jumătate din energia termică din surse regenerabile.
„Putem micşora costul cu cel puţin 15-20% şi putem să evităm penalităţile care urmează. 2020 este în trei ani şi jumătate şi vom începe să plătim cam 300.000 de euro pe zi pentru că noi nu folosim, nu respectăm directiva europeană şi încă 200.000 de euro pe zi pentru că aruncăm în gropi deşeurile noastre”, spune Ilias Papageorgiadis, preşedintele Asociaţiei de Biomasă şi Biogaz.
Compania care deţine în Buzău o centrală termică vrea să stocheze energia pentru a o livra la temperaturi mari în orele de vârf.
„Termoficarea este una din problemele majore pentru toate autoritățile locale. Una din metodele de stocare știți care este? Pur și simplu un rezervor de sare pe care o încălzești la temperatură foarte mare, acumuleaza foarte multa energie termică pe care o eliberează în momentele în care ai nevoie”, spune Viorel Gafiţa, preşedintele Romelectro.
Stocarea energiei va fi posibilă în câţiva ani în baterii pe care le vom avea acasă. Va fi o schimbare revoluţionară, similară cu energiile regenerabile, spun specialiştii.
„Peste 3-4 ani putem avea acasă panouri solare şi baterii de stocare a energiei, ceea ce ar însemna soluţii mai ieftine decât electricitatea din reţeaua de distribuţie”, spune Einari Kisel, manager pentru Europa, Consiliul Mondial al Energiei.
Până ca aceste scenarii să devină realitate, bucureştenii ar putea avea surpriza scumpirii gigacaloriei cu un sfert din iarna următoare, spun reprezentanţii RADET. Iar asta în condiţiile în care energia termică, electrică, gazul şi apa s-au scumpit, în medie, cu 25 de procente.