Soluții demne de National Geographic pentru repararea autostrăzii Sibiu Orăștie

Soluții demne de reportajele National Geographic aplicate la autostrăzi din România, surpate și deschise prematur traficului în scop electoral spre beneficiul politicienilor. Astfel urmează să fie reparat lotul 3 din autostrada Sibiu Orăștie. O soluție tehnică complexă, propusă de către firma Road Consulting, va fi discutată și probabil aprobată, marți, în Consiliul Tehnico Economic al CNADNR.

Una dintre problemele ce îngreunează reparația autostrăzii este perioada mare de timpă scursă până în prezent de la momentul demolării corpului autostrrăzii pe respectivul sector, spune proiectantul lucrării de reparații. Pentru soluționarea acestei probleme, inginerii de la Road Consulting propun demolarea întregului corp al drumului până la atingerea cotei terenului natural. Cât privește terenul în zonă acesta este unul dificil. Materialele din baza rambleului sunt formate dintr-un pachet coeziv cu grosimea de 7-8 metri caracterizat ca argilă gălbuie, plastic moale, cu fisuri și intruziuni nisipoase, arată autorul proiectuluii.

Structura solului face ca apa să fie întâlnită pretutindeni în corpul autostrăzii. ”Apa subternaă a fost regăsită în toate sondajele, la adâncimi de 7,80 metri, 12,70 metri, 13,70 metri de la nivelul superior al autostrăzii, ceea ce corespunde cu nivelul superior al terenului suport și în masa acestuia până la adâncimi de 5.9 metri”, spune proiectantul. Road Consulting propune un sistem de drenaj complex realizat la o adâncime de șapte metri.

Sistemul constă în șase ”tranșei drenante”, transerversal amprizei autostrăzii. Patru tranșei drenante vor avea o lungime de 65 de metri fiecare, restul de două urmând să fie lungi de 285 de metri. ”Tranșeile drenate” vor avea o adâncime de șapte metri pe două nivele, mai propune proiectantul. La capătul tranșeilor se vor realiza cămine de vizitare, iar acestea vor fi conectate între ele de drenuri. Un sistemn complex de drenuri menite să scoată apa din fundația autostrăzii și să asigure o umiditate constantă la metri buni sub aceasta.

Peste acest sistem de drenaj se va reface corpul autostrăzii. Baza rambleului urmeazî să fie realizată dintr-un strat de piatră spartă, armat cu geogrile (un fel de țesătură rezistentă). Grosimea stratului de piatră urmează să fie de 1,5 metri.

Există și voci avizate care critică soluția în cauză și spun că aceasta nu va funcționa. O variantă preferabilă ar fi fost amplasarea structurii de autostradă pe un șir de piloni îngropați adânc în pământ până la zona sigură a solului, unde nu mai este argilă. Soluția pare a fi îmbrăișțată d e membrii Asociației ”Construim România” ASCORO. Ei susţin că autostrada va continua să se surpe sistematic, dacă în locul gropii nu va fi construit un viaduct. "Soluţia tehnică reală a problemei terasamentului de la KM 276 nu este reconstrucţia lui ca terasament, ci înlocuirea lui cu un viaduct de 300 m. Cu alte cuvinte, până când autostrada nu va fi așezată la KM 276 pe coloane de beton armat înfipte în stânca din adâncime, autostrada va continua să se surpe sistematic. Iar dacă CNADNR ar demara astăzi construcţia inevitabilului viaduct, chiar la un ritm de construcţie accelerat, reluarea traficului ar fi posibilă cel mai devreme abia în vara viitoare", spun specialiştii menţionaţi.

Mihai Bașulescu, inginer în cadrul CNADNR și fost director general al CNADNR, avertizează că mișcarea de tasare în plan vertical compusă cu cea de alunecare în plan orizontal, traficul și trepidațiile por produce cedări și lunecări. Soluția ar fi fost ”înțeparea în terenul bun” de fundație cu coloanele unui viadcut înecat, spune el.

Odată existent proiectul tehnic va putea fi obținută autorizația de construire și începute lucrările. Sunt însă și responsabili care atrag atenția că, în forma în care se propune realizarea lucrărilor de reparații, va fi necesat un nou aviz de mediu. Fără acesta lucrările vor fi făcute ilegal.

Pe 7 septembrie 2015 a fost oprită circulaţia pe lotul 3 al autostrăzii Sibiu-Orăştie, ce a fost ulterior demolată pe o secţiune de 200 de metri. După 11 luni,  reparaţia nici nu a început, iar proiectul tehnic aferent lucrărilor urmează să fie avizat abia săptămâna viitoare.

Deşi nu a avizat încă proiectul, CNADNR a achiziţionat deja materiale de construcţii şi servicii necesare refacerii corpului de autostradă. Pe 27 iulie a atribuit companiei Hidroconstrucţia un contract de 7,5 milioane de lei pentru "Furnizare materiale de construcţii şi servicii de închiriere necesare pentru: Refacere corp AUTOSTRADA A1 km 60+545-km 60+770 Etapa II".