Funcționarea Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) nu a produs efectele aşteptate în combaterea evaziunii fiscale, arată Ministerul Finanțelor, care precizează că direcția a adus la buget 116 milioane lei, deşi a avut cheltuieli de 707 milioane de lei.
Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică proiectul de ordonanță de urgență privind măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Expunerea de motive arată că deşi scopul DGAF a fost recuperarea cu celeritate a prejudiciilor aduse bugetului de stat prin activitatea infracţională din zona evaziunii fiscale, precum și specializarea unui personal dedicat combaterii acestui fenomen, se constată că din totalul sumelor estimate în actele încheiate de această structură în valoare de peste 16 mld. lei, peste 90% sunt sume care au făcut obiectul unor acte de sesizare transmise organelor de urmărire penală competente.
În timp ce sumele încasate la bugetul general consolidat, ca urmare a acestor activităţi, reprezintă 0,8% din total prejudiciu sesizat, respectiv aproximativ 116 milioane lei, cheltuielile aferente funcţionării structurii au fost de circa 707 milioane lei.
În acest context, pentru eficientizarea activităţii acestei structuri, se propune îmbunătăţirea structurii organizatorice.
Deficit de personal - numărul posturilor vacante a crescut, în ultimii cinci ani, de la 18% la 42%
Structura de antifraudă fiscală se confruntă cu un acut deficit de personal care are un impact major negativ asupra modului de îndeplinire a atribuțiilor legale în anumite domenii de activitate ale direcției, dintre care menționăm structurile de control operativ, analiză de risc și monitorizarea achizițiilor intracomunitare.
Numărul mare al posturilor vacante, majoritatea acestora fiind înregistrate de la înfiinţarea structurii, a determinat o redistribuire a sarcinilor și încărcarea excesivă cu atribuții a personalului existent, se arată în proiect.
Un alt aspect important îl constituie faptul că la ultimul concurs organizat în vederea ocupării posturilor vacante specifice de inspector antifraudă numărul posturilor ocupate din totalul posturilor scoase la concurs a reprezentat 62% în condiţiile în care la acel moment motivaţia financiară constituia un factor important al încadrării cu personal a acestei structuri.
De la acel moment, respectiv de o perioadă mai mare de 5 ani, s-a înregistrat o creştere progresivă a numărului posturilor vacante din DGAF de la 18,6% la 42% în prezent, față de totalul posturilor alocate acestei structuri.
Mai mult decât atât, faptul că aproximativ 50% din personalul recrutat de la data înfiinţării până în prezent l-au reprezentat cei încadraţi pe grade de debutant şi asistent, în condiţiile în care formarea unui inspector antifraudă competent şi profesionist se realizează într-o perioadă îndelungată, precum şi faptul că există compartimente funcţionale (serviciu/birou) la nivelul cărora se înregistrează frecvent doar câte unul-doi salariaţi coordonaţi de câte un şef serviciu/birou, conduc la necesitatea identificării de soluții care să susțină eficientizarea activității DGAF în condițiile legislative actuale.
Situația mai sus prezentată referitoare la personalul DGAF a afectat în mod negativ rezultatele activității desfășurate la nivelul acestei structuri.
Redactare G.M.
