Cele două variante de reducere a TVA au fost analizate şi cu experţii BNR. Surse apropiate discuţiilor spun că specialiştii băncii naţionale consideră drept problematică reducerea cotei generale, de la 24 la 20%. În schimb, scăderea taxei pe valoarea adăugată doar pentru alimente ar fi o măsură mai sustenabilă. Opinia BNR nu este însă împărtăşită şi de economişti.
„E clar că o scădere de TVA va ajuta producţia. În momentul în care ajuţi producția, ajuţi economia să angajeze oameni, dai de muncă oamenilor, iar oamenii vor avea resurse să consume. Efecte negative pot apărea exclusiv la nivelul bugetului statului - să apară o presiune bugetară”, spune Cristian Păun, profesor în economie.
Autorităţile n-au spus, concret, cât va costa reducerea TVA în 2015. Există însă calcule care indică un minus de peste 5 miliarde de lei în cazul reducerii generale a TVA cu 4% ori o reducere a încasărilor bugetare de numai 1,6 miliarde de lei, în cazul scăderii TVA la alimente. Oficial, Guvernul susţine că-şi poate permite măsura, pentru că gradul de încasare a taxelor a depăşit aşteptările.
„Este 107% față de program, mai vreau să vă spun că numai pe luna martie creșterea este de 114%, deci a avut efect lupta împotriva evaziunii fiscale”, a spus premierul Victor Ponta.
E nevoie însă de mai mult pentru a lua o asemenea decizie, spun bancherii.
„Nu e suficient să afirmi că ai avut încasări într-un trimestru pentru a face o măsură de asemenea anvergură”, a spus Lucian Isar, preşedintele unei bănci.
Taxa pe valoarea adăugată a fost majorată în iulie 2010, de la 19 la 24%, pe fondul măsurilor de austeritate pe timp de criză. În prezent, România are una dintre cele mai mari taxe pe consum din Uniunea Europeană.