Salariul minim | Lohn-ul în confecții migrează spre Albania și fosta Iugoslavie

Majorările succesive ale salariului minim pe economie din ultimii ani (creștere cu 200% în ultimii patru ani) au creat un fenomen îngrijorător. Contractele de lohn în confecții, domeniu în care România era campioană în regiune în urmă cu câțiva ani, au început să migreze spre țările din spațiul ex-iugoslav, urmând să lase în România, în urma lor, un șomaj în creștere.

Creșterile repetate ale salariului minim pe economie, numeroase și făcute de neanunțate, riscă să îngroape o bună parte din industria ușoară din România, spun reprezentanți ai patronatelor din domeniu, consultați de Digi24.ro.

”Impactul creșterii salariului minim pe economie este destul de grav”, avertizează Mihai Pășculescu, prim vicepreședinte FEPAIUS, asociație patronală care reprezintă 283 de firme din domeniile textile, confecții, pielărie din România.

Pășculescu afirmă că economia europeană se află într-o situație economică dificilă și de aceea orice creștere a costurilor (inclusiv cea cauzată de creșterea salariului minim) nu poate fi absorbită de piață. Pe lângă peisajul economic european, caracterizat de apatie, este vorba și de Brexit și de slăbirea lirei sterline care a scumpit exporturile noastre. ”Aceste costuri (cu creșterea salariului minim – n.red.) nu se pot transfera în prețurile practicate, tendința la nivel mondial este de micșorare a costurilor, nu de creștere”, spune el.

Ponderea salariilor în costuri este în industria textilelor de 40% iar majorarea salariului minim va duce la o creștere de 15-16% a întregului fond de salarii.

În plus, spune Pășculescu dar și Mihai Lupu de la asociația ”Future in Textiles”, creșterea salariului minim la 1.450 de lei de la 1 februarie este doar o fațetă a problemei. Odată crescute salariile celor mai prost plătiți angajați vor trebui majorate și salariile categoriilor superioare.

”Cei care au peste salariul minim se situează la un coeficient de 1,2 față de acesta. Ei își vor face norma și vor vedea că diferența dintre ei și cei mai prost plătiți a ajuns foarte mică, va fi un efect pervers”, spune Pășculescu.

”Dacă crești cu 16% baza, automat trebuie să mărești și celelate salarii în pondere la fel de mare pentru a nu descuraja munca. Efectul va fi de domino”, spune Mihai Lupu.

Pășculescu și-ar dori ca măcar statul să nu crească și venitul minim garantat astfel încât beneficiarii acestuia să aibă motivația necesară pentru a se angaja și pentru a acoperi cererea de muncă din domeniul industriei ușoare.

Problema contractelor

Ceea ce îngrijorează patronatele din confecții este faptul că la acest moment valorile contractelor semnate cu partenerii străini sunt bătute în cuie, cel puțin până la jumătatea anului curent, și nu mai pot fi schimbate.

”Toată lumea este disperată, nu avem cum să mărim prețurile, mai ales că toți au deja contractele făcute”, spune reprezentantul FEPAIUS.

”Fiecare companie are resorturile necesare să reziste la șocuri de scurtă durată. Problema este că acum șocul nu mai este de scurtă durată. Cât poți să pui marjă în contract ca să îți crească un factor de producție cu 16%?”, se întreabă Mihai Lupu. El nu contestă nevoia de creștere a salariului minim ci modul grăbit în care s-a recurs la această măsură, fără a lăsa timpul necesar producătorilor să își acomodeze prețurile. La jumătatea anului trecut când negociau contracte pentru 2017 nu exista nicio informație oficială privind actualele majorări. Contractele pentru primul semestru al acestui an au fost semnate cu partenerii externi în vara anului trecut, iar producătorii au fost luați acum prin suprindere.

Țările fostei Iugoslavii, concurente la lohn

Costurile în creștere vor mai determina un fenomen. Migrația comenzilor formulate de partenerii occidentali dinspre România spre alte țări unde există predictibilitate. Este vorba de țările fostei Iugoslavii. ”S-au mutat către fostele țări iugoslave, cum ar fi Croația care este țară membră UE. Alte destinații sunt Serbia, Muntenegru și mai jos, spre Albania. În aceste țări ca urmare a programului de aderare la UE sau probabil a mediului politic există predictibilitate fiscală mai mare”, spune Mihai Lupu.

Consecințe nefaste

În mod teoretic, orice creștere a salariului minim pe economie este destinată să ducă la micșorarea sărăciei, la ameliorarea condițiilor de viață. Practic însă, și acesta ar putea fi cazul industriei confecțiilor, una dintre consecințe ar putea fi chiar degradarea condițiilor de viață. În primul rând, de creșterea salariului vor beneficia doar cei rămași în activitate căci destul de mulți ar putea fi concediați.

Mihai Pășculescu crede că afectată va fi 20% din piață reprezentată de subcontractori. Conform lui, 80% din producția din domeniu merge la export, iar 60% sunt contractori direcți.

În fața unor presiuni în creștere a costurilor, mulți patroni vor pune presiune pe angajați în sensul măririi normelor. Oricum, potrivit relatorilor din presă, abuzurile, reprezentate de ore suplimentare neplătite, lipsa sindicatelor sau a contractelor colective de muncă, sunt frecvente. Mihai Păsculescu spune că marii clienți din Europa de vest comandă audituri sociale la contractori pentru a vedea dacă sunt respectate condițiile decente de muncă. Abuzurile ar avea loc mai degrabă la subcontractori, aici lipsind inclusiv contractrele colective.

Costurile cu munca în creștere vor obliga patronii să pună presiune pe randamentul angajaților. ”Riscul este să se analizeze din nou productivitatea fiecărui angajat și să se hotărască probabil renunțarea la acei angajați mai puțini productivi. Altă soluție ca să nu dea faliment nu vedem”, spune Mihai Lupu. ”Acum avem 260.000 angajați în confecții, gândiți-vă ce ar însemna 10.000 de șomeri”, spune Lupu adăugând că o estimare mai precisă a numărului de șomeri apăruți după decizia Guvernului se va putea face doar luna viitoare.